Fumul de la Vatican, o formă de protest a papilor

Cardinalii reuniți în Conclavul Papal de la Vatican au votat de patru ori până acum. Prima dată s-a întâmplat marți seara, iar apoi de două ori în dimineața zilei de miercuri și apoi seara. Cum noul papă nu a fost încă ales, au început să apară speculații pe marginea unei dispute între cardinalii care se opun birocrației excesive și a corupției de la Vatican și cardinalii conservatori. Purtătorul de cuvânt al Statului Papal, Federico Lombardi, a infirmat însă categoric aceste supoziții.

Lombardi a mai arătat că speculațiile presei legate de o ceremonie de învestire a noului papă undeva între 17 și 19 martie sunt ’’o ipoteză bună’’.

În secolul XIII alegerea unui nou papă a durat nu mai puțin de patru luni. S-a întâmplat după moartea papei Urban al IV-lea, în octombrie 1264.

Din cauza conflictului pe care l-a avut Urban al IV-lea cu împăratul german Frederic al II-lea și a planului său de a-l ajuta pe Carol de Anjou, fratele regelui Franței, să devină rege al celor Doua Sicilii, conclavul s-a transformat într-o lupta a cardinalilor pe marginea acestei dileme. Pentru a-i determina pe cardinali să ajungă la o concluzie, francezii i-au închis în clădire, au îndepărtat chiar și acoperișul (se întâmpla iarna) și nu le-au oferit decât pâine și apă. În cele din urmă, în februarie 1265 a fost ales papă francezul Gyu Foucois-Clement al IV-lea.

Scenariul avea să se repete întrucâtva și la alegerea papei francez Ioan al XXII-lea, la Lyon, în 1316.

Însă nici anunțul alegerii lui Clement al IV-lea, nici cel al alegerii lui Ioan al XXII-lea nu s-a făcut prin celebrul fum alb. Tradiția aceasta este de dată recentă. Pentru prima dată, el a fost folosit în 1939, la alegerea papei Pius al XII-lea. Atunci au fos arse pentru prima dată buletinele de vot ale cardinalilor.

Totul a început acum 150 de ani, în timpul Risorgimento, mișcarea de unificare a Italiei, atunci când Roma a fost ocupată, alături de Cetatea Vaticanului și de statele papale. Înainte de a muri, în 1878, papa Pius al IX-lea s-a declarat ’’prizonier în Cetatea Vaticanului’’, care fusese încorporată în Regatul Italiei. În semn de protest, succesorul său, Leon al XII-lea, a decis să nu se mai adreseze italienilor de la balconul Bazilicii Sfântul Petru, ci să fie proclamat papă doar între zidurile Vaticanului. Lumea trebuia însă să știe că Biserica Catolică are un nou cap, iar pentru aceasta s-a apelat la varianta fumului.

Papalitatea s-a împăcat cu Regatul Italiei, prin Tratatul de la Laterano, din 1929, în timpul guvernării lui Benito Mussolini, atunci când Vaticanul și-a câștigat independența. Numai că anunțul alegerii papei prin semnale cu fum s-a păstrat. Tehnica a și fost perfecționată. Papa Pius al X-lea, care a murit în 1914, a stabilit regula arderii buletinelor, iar primul papă care a fost anunțat astfel a fost Benedict al XV-lea. La alegerea lui Benedict al XV-lea a fost stabilită și regula fumului alb sau negru, aplicată pentru prima dată în 1939.

Deși o tradiție recentă, ea a dat deja naștere și la superstiții. Pe 26 august 1978, la alegerea papei Ioan Paul I, după moartea papei Paul al VI-lea, mulțimea adunată la Vatican a văzut fum negru, când de fapt acesta era alb. Inclusiv reporterii televiziunilor au vorbit despre un fum gri, pe care însa l-au considerat negru, crezând că soarele puternic face ca această culoare să fie mai pală. Dubiile privind culoarea fumului au fost de rău augur-papa Ioan Paul I a murit după 33 de zile de la alegere.

Pe 15 octombrie 1978, cei strânși în piata Sfântul Petru au văzut fumul alb deasupra Capelei Sixtine, însă Radio Vatican a anunțat că a fost vorba despre fum negru. Papa Ioan Paul al II-lea avea să fie ales o zi mai târziu, de aceasta dată pentru un pontificat mult mai lung și cu un rol istoric deosebit.

Pentru a se evita asemenea probleme pe viitor, Vaticanul a recurs la chimicale. Pe lângă hartia buletinelor de vot și ceara cu care sunt sigilate, în cele douaă sobe din Capela Sixtină se pune rașină de pin și clorură de potasiu-pentru fumul alb. Pentru fumul negru se recurge la praf de antracit și sulf. Anul acesta, în sobe au fost introduse dispozitive electronice care aprind câte un cartuș care conține substanțele sus amintite și care emite fum timp de cinci minute.