Furturi la Muzeul Filatelic Naţional

Solicitarea AF Cluj către Congresul FFR din 18 feb. 2012 în privinţa sprijinirii organelor de stat pentru rezolvarea cazului unor presupuse furturi de bunuri de patrimoniu de la Muzeul Filatelic Naţional din Bucureşti.

În Adunarea sa Generală din data de 15 ianuarie 2012, ţinută ca urmare a convocării Congresului Federaţiei Filatelice Române la Braşov, pentru data de 18 februarie a.c., Asociaţia Filateliştilor din Cluj (membră a F.F.R.) a hotărât prin vot deschis ridicarea în Congres a unei probleme deosebit de grave pentru mişcarea filatelică din România. Este vorba de presupusele furturi de bunuri filatelice din patrimoniul naţional care ar fi avut loc la Muzeul Filatelic Naţional din Bucureşti.

Aceste furturi au fost denunţate în mai multe rânduri de către preşedintele în exerciţiu al F.F.R., d-l Leonard Paşcanu, în revista „Filatelia”, organ de presă oficial al F.F.R. Acuzaţiile repetate lansate de d-l Leonard Paşcanu, direcţionate în principal împotriva a doi vechi şi reputaţi filatelişti din România (d-nii Răzvan-Radu Popescu şi Cristian Scăiceanu), angajaţi ai Muzeului Filatelic, nu s-au soldat nici cu sesizarea organelor de cercetare penală de către d-l Leonard Paşcanu sau de către Comitetul Director al F.F.R., nici cu acuzarea de calomnie a d-lui Leonard Paşcanu sau exercitarea vreunui drept la replică de către d-nii Răzvan-Radu Popescu şi Cristian Scăiceanu.

Întrucât problema este de o gravitate extremă, rememorăm aici câteva etape ale desfăşurării sale.

******

În numărul 11/2008 al Revistei „Filatelia”, d-l Leonard Paşcanu, preşedinte în exerciţiu al F.F.R. l-a acuzat direct pe d-l Răzvan-Radu Popescu, angajat al Muzeului Filatelic din Bucureşti, de furt din inventarul muzeului:

„Mai nou, Răzvan-Radu Popescu a devenit „dealer filatelic” profesionist pe internet în timpul serviciului, oferind piese unicat. Care este sursa acestor piese, poate se va descoperi la primul control la Conservatorul Poştei, unde dl Răzvan-Radu Popescu se ocupă de câţiva ani cu inventarul. Conducerea C.N. Poşta Română S.A. cunoaşte cât de uşor se pot înlocui timbrele? Dacă nu, le propunem să urmeze un curs cu Răzvan-Radu Popescu în rol de expert”.

În acelaşi număr al revistei Filatelia (Revistă de Cultură Filatelică a Federaţiei Filatelice Române, deci organ de presă oficial al F.F.R.), preşedintele F.F.R., Leonard Paşcanu, a acuzat un alt angajat al Muzeului Filatelic, „dl director de patrimoniu Cristian Scăiceanu” de a fi fost mituit pentru a se preveni participarea Poştei Române la licitarea în străinătate a uneia dintre cele mai faimoase piese filatelice româneşti: „Aşa s-a întâmplat şi cu celebrul ziar Zimbrulu şi Vulturulu, piesă inestimabilă a patrimoniului cultural românesc pe care Scăiceanu a tratat-o cu indiferenţă sau poate a fost cointeresat de viitorul cumpărător ca Poşta Română să nu participe la licitaţia David Feldman, unde acest ziar s-a vândut la un preţ ridicol de mic în comparaţie cu valoarea lui”.
În numărul 1 – 2 din februarie 2010 al revistei Filatelia, d-l Leonard Paşcanu, a mărit anvergura acuzaţiilor, într-un articol de pagina întâi, intitulat „POşTA ROMÂNĂ – cuibuşor de nebunii şi de hoţii”. D-nii Răzvan-Radu Popescu şi Cristian Scăiceanu sunt acuzaţi în acest articol de a fi „funcţionari lacomi ai C.N.P.R. care se află în permanent conflict de interese – pe de o parte salariaţi ai muzeului filatelic şi pe de altă parte filatelişti – negustori de timbre”. Acelaşi articol al d-lui Leonard Paşcanu aminteşte de un „Raport devastator” după un control al Curţii de Conturi a României, care ar fi stabilit o pagubă de 60 milioane de euro. Directorul de patrimoniu al muzeului, d-l Cristian Scăiceanu, este acuzat de a fi adus un „prejudiciu material şi moral” şi de a-şi fi atribuit într-un interviu funcţii pe care nu le are (recte pe cea de „director al Muzeului Naţional Filatelic”). După ce se întreabă în acelaşi articol din ianuarie/februarie 2010 „Important este unde au dispărut timbrele României?”, d-l Leonard Paşcanu continuă acuzaţiile explicite de furt la adresa celor doi vechi filatelişti, la acel moment angajaţi amândoi ai Muzeului Filatelic: „Vă daţi seama stimaţi filatelişti ce jaf patronează cei doi „specialişti”, ce loc de întors, ce arie de manevră şi-au creat „băieţii deştepţi din filatelie” (…). Poate că în realitate au fost 1.882.380 de mărci poştale şi nu 882.380 cum raportează Curtea de Conturi”, deoarece aşa gestiune vraişte te invită la furat tot programul de opt ore ca salariat al Poştei”.

Tot în acelaşi articol „POşTA ROMÂNĂ – cuibuşor de nebunii şi de hoţii”, d-l Leonard Paşcanu sugerează că s-ar încerca o camuflare a lipsei din patrimoniul muzeului a unor timbre şi respectiv o justificare a existenţei acolo a unor falsuri prin aruncarea problemelor în seama gestionarului precedent al Conservatorului Poştei Române, între timp decedat – Mircea Stoian. Preşedintele F.F.R. îşi încununează acuzaţiile publice de furt de bunuri de patrimoniu la adresa d-lor (Cristian) Scăiceanu şi (Răzvan-Radu) Popescu cu poeticul sfat1 „Aduceţi timbrele înapoi la Muzeu, deoarece în acest fel mugetul Capetelor de Bour originale înlocuite cu falsuri ordinare va înceta”.

Acelaşi articol mai solicită Ministrului de atunci al Comunicaţiilor (d-l Gabriel Sandu) să ia măsuri radicale pentru stoparea jefuirii tezaurului filatelic al României. Încheierea articolului amintit sugerează o gravitate şi mai mare a faptelor: „Bomba cu hidrogen care stă să explodeze este gestiunea timbrelor străine, mult mai valoroase decât cele româneşti, constând din colecţii aproape complete de la primele emisiuni de mărci poştale şi până în zilele noastre din toate ţările membre U.P.U., iar despre donaţia colecţiilor Ludovic Dengel nu se mai aude nimic prin sălile Muzeului Naţional Filatelic”.

******

Raportul public al Curţii de Conturi2 a României pe anul 2010 a inclus de asemenea elemente foarte grave referitoare la Tezaurul Filatelic Naţional aflat în gestiunea Muzeului Filatelic, din care redăm pasajele cele mai importante:
„neînregistrarea bunurilor în sumă estimativă de 62.351 mii lei reprezentând timbre şi efecte poştale în patrimoniul public al statului ca urmare a nesoluţionării aspectelor juridice şi administrative cu privire la Tezaurul Naţional de Timbre;
-neevidenţierea şi neînregistrarea pieselor filatelice, timbre şi efecte poştale, în valoare estimativă de 62.351 mii lei, în conturi bilanţiere şi în patrimoniul public;
-nereflectarea reală şi exactă a patrimoniului Muzeului Naţional Filatelic în situaţiile financiare anuale, neoferind o imagine fidelă a poziţiei şi performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată, având în vedere faptul că acţiunea de inventariere începută în anul 2004 aflată în curs de valorificare la momentul controlului, doar pentru timbrele româneşti stabileşte cantitativ – valoric timbrele şi efectele poştale la nivelul anului 2004 şi nu la nivelul anului 2010. De asemenea, evidenţele operative conţin numeroase piese filatelice fără valoare contabilă.
-neinventarierea Tezaurului Naţional de Timbre atât la înfiinţarea Muzeului Naţional Filatelic, cât şi la sfârşitul anului 2010, acţiune dispusă la data de 07.05.2004 şi nefinalizată până la data controlului;
-prejudicii reprezentând 1.041 timbre poştale şi fiscale constatate lipsă urmare acţiunii de inventariere a timbrelor româneşti şi necunoaşterea până la data controlului a situaţiei timbrelor străine;
-deţinerea de bunuri din patrimoniul cultural naţional cu semnificaţie istorică, vechime şi unicitate excepţională reprezentând aproximativ 668 timbre din emisiunile „Cap de Bour” şi „Principatele Unite” asupra cărora expertul Fritz Heimbuchles s-a pronunţat ca fiind falsuri;
-ieşirea din gestiune a unui număr de 6.373 de timbre consemnate în registrele de evidenţă operativă ca fiind plecări la diverse expoziţii şi manifestări internaţionale fără a deţine documente în acest sens şi care nu s-au mai întors;
-neinventarierea la termen a elementelor patrimoniale ale Muzeului Naţional Filatelic, altele decât timbrele şi efectele poştale, contrar prevederilor OMF nr. 3512/2008 privind documentele financiar-contabile şi OMF nr. 2861/2009 privind organizarea şi efectuarea inventarierii;
-neefectuarea demersurilor legale necesare în vederea obţinerii acreditării Muzeului Naţional Filatelic de către Ministerul Culturii şi Cultelor.”
******

În acest context, s-a creat posibilitatea ca pe piaţa filatelică românească să apară bunuri furate din patrimoniul Statului Român, fapt cu consecinţe potenţiale deosebit de grave. Odată investitori în bunuri pe care le bănuiesc sau despre care ulterior află că provin din materiale furate din Tezaurul Filatelic Naţional, este inclusiv posibil ca mari colecţionari din România să fi devenit cointeresaţi în muşamalizarea furturilor şi tăinuirea bunurilor furate. Tăcerea şi totala lipsă de reacţie a membrilor Comitetului Director al F.F.R. după acuzaţiile publice lansate de preşedintele F.F.R., d-l Leonard Paşcanu, ni se par inadmisibile.3
În acelaşi timp, nu putem să nu remarcăm faptul că cele două persoane acuzate de către d-l Leonard Paşcanu de furt de bunuri din patrimoniul cultural naţional sunt vechi cunoştinţe ale acestuia, care au fost recomandate şi afirmativ ajutate chiar de către acesta să vină din provincie în Bucureşti şi să fie angajate în funcţii de cea mai mare răspundere la Muzeul Filatelic. Conflictul de interese şi riscul potenţial dat de angajarea unor importanţi filatelişti (membri de juriu de categoria I acreditaţi de F.F.R.) şi vechi comercianţi (ocazionali) de timbre în posturi de control şi gestionare a unor bunuri de tezaur filatelic naţional4, putea fi evident de la bun început pentru orice persoană bine intenţionată. Zvonurile din mediile filatelice că persoane competente în filatelie, dar fără nici o pregătire muzeografică, ar fi fost infiltrate cu premeditare la Muzeul Filatelic tocmai pentru a sustrage materiale de enormă valoare, dar despre care se ştia de către iniţiatorii acţiunii că sunt prost inventariate, nu trebuie neglijate de organele judiciare.
A.F. Cluj consideră prin urmare că, inclusiv în contextul aspectelor extrem de grave sesizate de Curtea de Conturi a României, acuzaţiile de furt din Muzeul Filatelic aduse într-un cadru oficial de preşedintele în exerciţiu al F.F.R., d-l Leonard Paşcanu, nu pot să-şi găsească soluţionarea decât prin cercetări ale organelor în drept ale Statului Român.

Pe de altă parte, cercetările întreprinse le vor putea da ocazia d-lor Răzvan-Radu Popescu şi Cristian Scăiceanu să-şi dovedească eventuala nevinovăţie şi să reducă astfel la statutul de calomnie acuzaţiile preşedintelui F.F.R. împotriva lor.

Pentru aceasta, problema acuzaţiilor de furt din Tezaurul Filatelic Naţional va fi ridicată în numele A.F. Cluj în Congresul F.F.R., la 18 februarie. Congresului i se va solicita să se asocieze prin vot deschis deciziei A.F. Cluj (în calitatea ei de membru al F.F.R.) de a se oferi întregul sprijin cercetărilor începute deja de către organele abilitate ale Statului sau care urmează a fi declanşate. Din informaţiile noastre, controlul realizat la Muzeul Filatelic de către Curtea de Conturi a României a fost urmat de sesizarea de către Curte a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 din Bucureşti. Considerăm că procurorilor acestui Parchet sau oricăror alte organe de cercetare judiciară sau fiscală trebuie să li se pună la dispoziţie din mediile filatelice toate informaţiile care ar putea duce la identificarea şi recuperarea unor eventuale bunuri furate din patrimoniul cultural românesc găzduit de Muzeul Filatelic.
Independent de faptul dacă la Congres se va lua sau nu o decizie de implicare a F.F.R. în această problemă şi de faptul dacă A.F. Cluj va fi mandatată sau nu să întreprindă acţiuni în această problemă şi în numele F.F.R., A.F. Cluj a hotărât deja în Adunarea Generală din 15 ianuarie a.c. să sesizeze în nume propriu autorităţile în drept. Această sesizare va avea loc în perioada imediat următoare, inclusiv în cazul în care desfăşurarea Congresului F.F.R. din 18 februarie va fi anulată de organizatori din varii motive.
Considerăm că, pentru a nu ajunge cu toţii inclusiv la a fi acuzaţi de favorizarea infractorului, este necesară informarea oficială a Curţii de Conturi a României şi a Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 2 asupra acuzaţiilor lansate de preşedintele F.F.R. în exerciţiu, d-l Leonard Paşcanu, pe care acesta trebuie să le susţină cu dovezile avute la dispoziţie în cadrul legal, în faţa organelor în drept.

Dată fiind valoarea de Tezaur Cultural Naţional a unor bunuri suspectate a fi fost furate din Muzeul Filatelic trebuie evaluat juridic şi oportunitatea unei sesizări a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Totodată, Curtea de Conturi a României trebuie să beneficieze de întregul sprijin al asociaţiilor membre ale F.F.R. pentru a se putea corela problemele depistate de controlul Curţii din 2010 cu aspectele de ordin filatelic menţionate mai sus şi a se putea astfel decide o eventuală sesizare a unor alte organe competente ale Statului Român.

Deoarece în mod evident valorificarea pe piaţa filatelică naţională şi internaţională a unor bunuri filatelice de mare valoare, româneşti şi/sau străine, care ar fi fost furate din Muzeul Filatelic, ar fi putut implica asocierea în scopul comiterii de infracţiuni şi a altor persoane din sfera filateliei şi nu numai (în calitate de tăinuitori, cumpărători, exportatori sau intermediari), trebuie avută în vedere în opinia noastră inclusiv sesizarea structurilor care cercetează acţiuni de crimă organizată, în speţă a D.I.I.C.O.T.

Pentru conformitate,
dr. Mircea Dragoteanu, doctor în istorie, doctor în medicină
delegat la Congresul F.F.R. din 18 februarie a.c. de către A.F. Cluj şi A.F. Mureş

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.