GALA PREMIILOR OSCAR 2019- O ediție politizată

Gala ediţiei cu numărul 91 a Premiilor Academiei Americane de Film pornea din start ca una dintre cele mai ciudate şi mai politizate din istoria invidiatelor trofee ale industriei filmului. A fost anul în care tendinţele anti-Trump, afirmate în anul anterior, au continuat, după cum se putea intui şi la ora anunţului nominalizărilor. Au pornit ca favorite producţia  lui Alfonso Cuarón, Roma, din Mexic, ţara pe care actualul preşedinte vrea s-o izoleze şi mai mult, mărind zidul „anti-imigraţie clandestină”, dar şi pelicula despre  violenţa şi traumele rasiale din interiorul SUA, Blackkklansman de Spike Lee.

În final, trofeul pentru cel mai bun film a revenit unui alt film cu puternic mesaj anti-rasist, Green Book de Peter Farrelly. A fost, până la urmă, o împărţire relativ egală a principalelor Oscaruri, între acest lungmetraj care a mai câştigat la categoriile Cel mai bun scenariu original (semnat de Farrelly, Nick Villalonga şi Brian Hayes Currie) şi Cel mai bun actor în rol secundar (Mahershala Ali) şi Roma. Aceasta a fost votată Cel mai bun film străin, iar autorul său, Alfonso Cuarón, a câştigat la categoriile Cel mai bun regizor şi Cea mai bună imagine.

Majoritatea criticilor care au evaluat premisele Oscarului 2019 nu s-au ferit să aprecieze că Roma este „o capodoperă”. Premiat cu un Oscar pentru regie (pentru Gravity, în 2016) cineastul mexican a venit acum în competiţie cu cea mai personală operă a sa, o evocare a copilăriei  protejată de figura luminoasă a dădacei, o indigenă mexicană care devine un fel de membru al familiei. El reuşeşte să emoţioneze orice privitor cu portretul afectuos al angajatei care trece peste propriile suferinţe (e părăsită de logodnic, naşte un copil mort) pentru a o susţine moral pe angajatoarea sa albă, mamă a patru copii, atunci când soţul o trădează şi pleacă de acasă. Rafinata imagine în alb-negru sporeşte tonul personal al poveştii cinematografice bazată pe amintirile regizorului, care îşi asumă şi calitatea de operator pentru a restitui atmosfera anilor `70 din cartierul Roma, al copilăriei sale petrecută în capitala mexicană, Mexico City.

Prezentarea premiilor obţinute de pelicula lui Cuarón a ocazionat momente politizate ale galei, ca de exemplu discursul în spaniolă al lui lui Javier Bardem, care spunea:”Nu există frontiere, ziduri, care să oprească ingeniozitatea şi talentul”. Iar ironizarea iniţiativei lui Donald Trump privind securizarea graniţei cu Mexicul a fost prezentă şi în mica prezentare de la început, rostită de Tina Fay, care explica absenţa unui prezentator:” Nu va conduce nimeni gala, nu va exista categoria cel mai popular film şi Mexicul va continua să nu plătească zidul”.

Nu ar trebui să privim rezultatele finale ca pe o înfrângere a capodoperei lui Cuarón. Probabil că profesioniştii de la Hollywood, organizaţi în ghilde, nu sunt încă pregătiţi să accepte victoria unui film produs de Netflix. Să nu uităm rezerva Festivalului de la Cannes de a accepta producţiile sale. Festivalul de la Veneţia, în schimb, a acceptat Roma şi i-a oferit trofeul major, Leul de aur.

Platforma de streaming Netflix devine pe zi ce trece mai ataşată de condiţia de producător ce investeşte enorm pentru promovarea propriilor produse. Numai în 2018 a investit 717 milioane de dolari în acest scop. La ora ceremoniei Oscarurilor, oraşul Los Angeles era tapetat cu afişe ale filmului Roma, ale cărui costuri de marketing au fost declarate la 30 de milioane de dolari. Şi nu s-au investit bani numai în reclamele pe suporturi diferite ale filmului, ci şi în alte manifestări la care au luat parte principalii realizatori, menite să atragă simpatie. Chiar în ziua decernării Oscarululi, regizorul Cuarón a luat parte, împreună cu actriţele principale, Yalitsa Aparicio şi Marina de Tavira  la o întâlnire a Asociaţiei lucrătorilor domestici menită să promoveze un program-pilot al guvernului mexican pentru înregistrarea acestor angajaţi în scopul obţinerii de asigurări sociale. Probabil că agresiva campanie de promovare iniţiată de Netflix i-a făcut pe cei de la Hollywood să se teamă de concurenţa platformei care ar putea să destabilizeze ierarhiile profesiilor strict cinematografice.

De fapt, mi se pare în logica întregii gale preferinţa pentru Green Book, cu un scenariu bazat pe un episod din biografia unui celebru pianist de culoare, Don Shirley (jucat de Mahershala Ali). Povestea evocă agitatul turneu pe care acesta îl întreprinde în state din vestul şi din sudul Statelor Unite, în care se confruntă cu segregaţia rasială. Prim-planul nu este însă ocupat de artistul afro-american, ci de bodyguardul acestuia, Tony Vallelonga (Viggo Mortensen, candidat la Oscarul pentru rol principal), devenit protectorul devotat al angajatorului său, pe care începe să-l admire în timpul călătoriei. Istoria naşterii acestei mari prietenii i-a cucerit probabil pe votanţi, ca şi bravura interpretării lui Mahershala Ali, aflat deja la al doilea Oscar (după cel obţinut acum doi ani cu performanţa din Moonlight). Şi, desigur, nu în ultimul rând, a contat şi succesul de box office al filmului, care, lansat în noiembrie anul trecut, a înregistrat deja câştiguri de 145 de milioane de dolari.

Dacă a surprins cu Oscarul pentru Cel mai bun film, Gala a confirmat însă aşteptările la multe alte capitole. Toţi cinefilii erau pregătiţi să o vadă pe Lady Gaga primind trofeul pentru Cel mai bun cântec, „Shallow”, şi s-o asculte interpretându-l live, alături de Bradley Cooper, regizorul  filmului S-a născut o stea şi partenerul ei de distribuţie. S-au confirmat şi aşteptările ca Remy Malek să primească Oscarul pentru Cel mai bun rol masculin, graţie interpretării rolului lui Freddie Mercury în Rapsodie boemiană. Foarte agreată de public, această biografie a regretatului solist al trupei Queen a mai câştigat la categoriile Cel mai bun montaj de imagine, Cel mai bun montaj sonor şi Cel mai bun mixaj sonor.

Majoritatea pariurilor o dădeau câştigătoare şi pe actriţa afro-americană Regina King, pentru rolul ei din If Beale Street Could Talk. A existat un suspans însă la categoria Cel mai bun rol principal feminin, pe care nu l-a câştigat Glenn Close (The Wife), premiată, în schimb, cu un Glob de Aur. Oscarul a fost câştigat de  britanica Olivia Colman pentru rolul reginei din Favorita de Yorgos Lanthimos, film foarte bine cotat în pre-ziua galei, care nu a reuşit să-şi adjudece nici aşteptatele premii pentru decoruri şi costume, decernate superproducţiei Black Panthers. Şi, deşi se aştepta la mai multe statuete, cineastul de culoare Spike Lee a fost mulţumit pentru Oscarul pentru scenariu adaptat (împărţit cu Charlie Wachtel şi David Rabinowitz, Blackkklansman). Minoritatea afro-americană a mai fost reprezentată, pe lista câştigătorilor, de Peter Ramsey, co-regizor (alături de Bob Persichetti şi Rodney Rothman) al oscarizatului lungmetraj de animaţie Spider Man:Into the Spider-Verse..

Foarte emoţionanta derulare a imaginilor cu cei dispăruţi de la recenta ediţie până azi (printre care Bernardo Bertolucci) nu a înregistrat şi plecarea dintre noi a regizorului –coregraf Stanley Donen, semnatarul miticului musical Cântând în ploaie.

 

 

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1
Dana Duma 34 Articole
Author

2 Comentarii

  1. Poporul ” ales ” are doua sarbatori importante: Purim-ul si Oscar-ul. Ce e kpsher e premiat, ce nu, NU!

  2. Astazi, premiul Oscar nu mai inseamna nimic! Minciuni, propaganda, scenarii absurde si aberante, regizori imberbi si inculti, gen Danilet! Scenaristi de doi bani.
    Premiile Oscar din ultimii 6-8 ani sunt catastrofe!
    Prefer, fara ezitare, un film premiat la Cannes, Venetia sau Berlin!

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.