Fostul preşedinte al Autorităţii Naţionale de Administrare Fiscală Gelu Diaconu continuă să critice conducerea actuală a Ministerului Finanţelor şi spune că 2016 este un an complet pierdut din punctul de vedere al administrării fiscale.
„Majoritatea specialiştilor din ANAF sunt sideraţi de nepriceperea tehnocraţilor. Propaganda ONG-istă şi presa aservită nu vor putea să mai ascundă mult timp gunoiul sub preş”, a declarat acesta într-un interviu acordat cotidianului economic Bursa. În sprijinul argumentului său, Diaconu enumără câteva probleme de la Finanţe:
– blocarea reformei administrării marilor contribuabili şi susţinerea în funcţiile de conducere de acolo a unor persoane de proastă factură;
– lipsa oricărei achiziţii de hard şi soft-ware la Direcţia Generală de Tehnologie a Informaţiei care şi aşa era văduvită şi în acelaşi timp excedată de sarcinile uriaşe pe care le au (sistemul informatic ANAF poate colapsa în orice moment, iar oamenilor de acolo le-ar trebui ridicată câte o statuie);
– nerealizarea noului Sistem Informatic de Administrare a Creanţelor (SIAC) fără de care totul va fi compromis în activitatea ANAF, inclusiv programul cu Banca Mondială;
– blocarea totală a investiţiilor în condiţiile în care în zona Bucureşti-Ilfov situaţia este de-a dreptul catastrofală şi în acest an trebuiau realizate în mare parte obiective de investiţii majore (reparaţii capitale şi clădiri noi);
– imixtiunea neîncetată a „fraţilor mai mari” din MFP în activitatea ANAF, în condiţiile în care a devenit un truism faptul că mai marii MFP sunt puternic conectaţi la interesele marilor firme de consultanţă, ale firmelor foştilor angajaţi MFP sau la lobby-ul politic;
– blocarea practic, până acum 2-3 luni, a activităţii Antifraudei în executarea acţiunilor de control operativ;
– promovarea unor nulităţi profesionale în funcţii de maximă importanţă;
– întârziere majoră în realizarea programului cu Banca Mondială etc. etc.
Conform lui Diaconu, toate aceste probleme pe care le-a semnalat în spaţiul public au influenţat decisiv capacitatea administrativă ANAF, iar „rezultatele” nu au întârziat să apară: o performanţă sub orice critică în colectare. „Soluţia tehnocrată la toate acestea? Propagandă. Interviuri aranjate. Conferinţe şi seminarii cu „crema” consultanţilor. Şi, nu în ultimul rând, ascunderea cifrelor lunare ale colectării!!!” Execuţia bugetară la şapte luni prezentată de Ministerul Finanţelor (şi pe care cotidianul.ro a prezentat-o aici) arată că veniturile fiscale au scăzut cu 0,8% iar cheltuielile publice au crescut cu 4,7%.
Gelu Diaconu susţine că până la finele acestui an vom avea parte de reducere a cheltuielilor bugetare, în principal la investiţii şi bunuri şi servicii. „Cât timp colectarea va înregistra aceeaşi tendinţă mi-e teamă să nu se treacă la următoarea etapă, adică creşterea taxelor sau anularea relaxării fiscale prevăzută a intra în vigoare în 2017. De această ultimă chestiune sunt aproape sigur”, a spus Diaconu în interviul acordat Bursa. Acesta spune că la sfârşitul acestui an şefii de la Finanţe se vor încadra în ţinţa de deficit programată pe seama nerealizărilor cheltuielilor. ” Le plâng însă de milă celor care vor guverna din 2017 încolo!”, a declarat acesta.
Fostul şef al ANAF a scris recent pe pagina sa de Facebook că „Vama este «dată pe mâinile» unui bezmetic care întruchipează incompetenţa în stare pură; inspecţia fiscală este inhibată continuu în acţiunile ei de criticile publice ale «avocaţilor de profesie şi pe bani mulţi», gen domnul Biriş care încă nu s-a hotărât dacă este demnitar al statului român sau consultantul clienţilor firmei domniei sale; Antifrauda a ajuns o producătoare de hărţii de justificare (de teama înfiltraţilor DNA) în dauna acţiunilor hotărâte în zonele care colcăie de evaziune; în zona administrării fiscale propriu-zise sunt promovate doar persoane agreate de marile firme de consultanţă fiscală”. Rugat să detalieze, Diaconu a spus: Sunt constatările mele bazate pe informaţii certe din interiorul ANAF şi pe o foarte bună cunoaştere a situaţiei şi „personajelor” de acolo. Nu merită detaliate. În schimb trebuie să recunoaşteţi că tot ceea ce v-am prevenit că se va întâmpla, din păcate, s-a întâmplat. Iar „rescrierea” Codului fiscal şi a celui de procedură este nec plus ultra. La ora discuţiei noastre (joi, 8 sept, dimineaţă) e mare anchetă în MFP pentru prinderea vinovatului care a transmis la presă cele două proiecte de OUG. Liniştiţi-i dumneavoastră pe Dragu&Co! Confirmaţi-le că eu v-am dat proiectele. Eu, la rândul meu, le-am primit de la femeia de serviciu din MFP. Până şi aceasta este revoltată de minciunile tehnocraţilor!!”
Un raport recent al FMI atrăgea atenţia că Direcţia Mari Contribuabili din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) nu reuşeşte să îşi atingă scopul, acela de a reduce decalajul dintre taxele datorate şi cele încasate, din cauza faptului că risipeşte resurse pe activităţi care aduc puţini bani la buget, sau pe controale solicitate de alte instituţii, inclusiv Curtea de Conturi. Comentând această situaţie, Diaconu a făcut un scurt istoric, pentru că această „chestiune este extrem de importantă”. „În procesul de reformă al ANAF, demarat în baza unui memorandum aprobat de Guvernul Ungureanu (culmea este că există mulţi „ungureni” care astăzi îl contestă) au fost câteva etape principale:
– 2013 – reorganizarea în profil regional a unităţilor de administrare fiscală şi demararea programului de modernizare cu Banca Mondială;
– 2014 – operaţionalizarea la o capacitate optimă a Antifraudei;
În anul 2015 am iniţiat mai multe discuţii cu factori de decizie politică şi nu numai privind reorganizarea Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili. A existat o opoziţie înverşunată la a schimba ceva în această zonă. Şi atunci am recurs la o stratagemă. Am solicitat o misiune de audit de la FMI pe această temă. Raportul prezentat de FMI în zilele din urmă este tocmai consecinţa acelei misiuni de audit desfăşurate atunci. Concluziile discutate cu echipa de specialişti FMI, foşti profesionişti ai fiscului cu cariere extrem de solide, au confirmat toate hibele cunoscute mie din cadrul acestei activităţi. În această zonă, din cauza MFP şi a Curţii de Conturi, suntem cu cincizeci de ani în urma administraţiilor fiscale moderne! Vreţi un exemplu? La noi o inspecţie fiscală pe tva de frica Curţii de Conturi şi a procurorilor durează şase luni în medie, în ţările civilizate câteva ore!
Am stabilit împreună cu echipa FMI un set de măsuri pe termen scurt (reducerea numărului de contribuabili din portofoliu la circa 1500, sediu nou cu birotică şi logistică adecvată, atribuirea de personalitate juridică DGAMC, organigramă cu funcţionalităţi asemănătoare administraţiilor europene performante şi cu alocări importante de resurse umane suplimentare, demararea unui program de instruire profesională consistent, schimbarea managementului la vârf etc). Am dus la îndeplinire măsurile stabilite până la 1 februarie anul curent… Din clipa în care m-am atins de unele persoane care zac acolo pe funcţii de conducere de mulţi ani de zile…totul a luat foc. După care a intervenit DNA-ul… poate nu este chiar o coincidenţă!! O să dezvolt subiectul într-o carte pe care am de gând să o scriu.
Aşadar, raportul în cauză radiografiază situaţia la începutul anului 2015. Informaţia cuprinsă în acest raport este perimată. Însă de la plecarea mea din ANAF ar fi trebuit să urmeze o altă misiune de audit a FMI care să se concentreze pe modificarea cadrului legislativ (eliminarea imixtiunii Curţii de Conturi în activitatea de inspecţie fiscală, caz unic în lumea civilizată ceea ce se întâmplă în România!), operaţionalizarea unităţii de analiză de risc, specializarea echipelor de inspecţie fiscală pe domenii ale activităţii economice şi demararea programului de monitorizare voluntară a primilor 100 agenţi economici. Nu s-a mai întâmplat nimic de atunci…
Între timp a apărut tandemul Dragu& Biriş cu propria lui „viziune” asupra administrării fiscale. Adică s-a ales praful!!! Consecinţa? 80% din nerealizările la colectare sunt cauzate de marii contribuabili. Să nu uit: persoanele vinovate de ani buni de această stare de lucruri au revenit în funcţiile de conducere la 48 de ore după ce am fost aruncat eu în ghearele DNA-ului atoateştiutor…”, a încheiat fostul şef al Fiscului.
Gelu Diaconu a prezentat de mai multe ori cifre defalcate lunar care arată că veniturile la buget din TVA şi accize au scăzut faţă de anul trecut. El a acuzat Finanţele că ascund adevărata faţă a “dezastrului” pentru că prezintă date pe toate lunile scurse de la începutul anului şi că acestea arată mai bine decât în 2015 însă această situaţie se datorează performanţelor realizate în luna ianuarie, atunci când colectarea o făcea însuşi Diaconu, încă director al ANAF. După aceea, spune el, au urmat luni cu încasări mult mai mici. Diaconu a fost schimbat din funcţie în luna februarie după ce numele său a apărut într-un dosar anchetat de DNA.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.