Gîrbovan: Actuala procedură de numire a magistraților lasă loc interferențelor serviciilor

Actuala procedură de numire a magistraților lasă loc interferențelor serviciilor de informații, ceea ce reprezintă o amenințare la adresa justiției, motiv pentru care UNJR a cerut, iar comisia specială a aprobat, ca președintele României să nu poată refuza numirile în funcție, scrie Dana Gîrbovan.

„Putem vorbi despre judecători independenți dacă, după ce aceștia și-au obținut dreptul de a fi numiți în funcție, Președintele le poate refuza, inclusiv în baza unor informații primite de la servicii, numirea în funcție? Aceasta e întrebarea pe care trebuie să și-o pună fiecare în contextul în care spațiul public este asaltat de critici, dezinformări și acuze vehemente privind adoptarea în Comisia parlamentară a unor amendamente în urma cărora Președintele României nu mai poate refuza numirile în funcțiile de execuție și conducere în ceea ce îi privește pe judecători”, a scris Dana Gîrbovan, duminică, pe Facebook.

Președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR) a enumerat motivele pentru care asociația a cerut abrogarea articolului prin care președintele României putea refuza numirea în funcție a judecătorilor și procurorilor, precizând că în spațiul public se pune problema greșit, adică de diminuare a puterii șefului statului, când centrul discuțiilor ar trebui să se axeze pe reglementarea procedurilor de numire într-un mod care să asigure garanții depline de independență pentru magistrați.

„UNJR a propus, și în Comisie s-a adoptat, abrogarea articolului care permitea Președintelui să refuze, chiar și o singură dată, propunerile de numire în funcțiile de procuror și judecător venite de la CSM. Principala critică adusă propunerii de abrogare a acestei prevederi a fost legată de pretinsa încălcare a deciziei Curții Constituționale nr. 375/2005. (…) Decizia Curții Constituționale a fost una de respingere a criticilor de neconstituționalitate aduse prevederilor legale amintite. Or, faptul că CCR a respins critici/excepții de neconstituționalitate ale unui articol de lege nu înseamnă că acel articol nu poate fi abrogat sau modificat niciodată sau, de asemenea, că CCR nu ar mai putea examina constituționalitatea acelui articol din perspectiva altor considerente și critici/excepții, ce nu au fost avute în vedere în controlul de constituționalitate anterior”, arată Dana Gîrbovan.

Președintele UNJR enumeră apoi articolul 125 din statutul judecătorilor care arată că judecătorii numiți de președinte sunt inamovibili, propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea şi sancționarea judecătorilor sunt de competența Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile legii sale organice, articolul 134 din atribuțiile CSM care arată că membrii „Consiliului Superior al Magistraturii propun preşedintelui României numirea în funcție a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepția celor stagiari, în condițiile legii” și articolul 94, referitor la alte atribuții, care stipulează că preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuții: numește în funcții publice, în condițiile prevăzute de lege.

„A permite Președintelui să refuze numirea în funcție a judecătorilor în baza unor motive ce exced condițiilor numite de lege, înseamnă a-l așeza pe acesta deasupra legii, dându-i o putere absolută de apreciere acolo unde Constituția însăși îl limitează. Aceasta nu înseamnă că Președintele nu are nici un alt instrument constituțional în procesul de stabilire a condițiilor prevăzute de lege în numirea judecatorilor. Astfel, dacă Președintele consideră că acele “condiții” din lege, stabilite de Parlament, pentru că o persoană să ajungă să fie numită judecător nu sunt suficiente sau, dimpotrivă, sunt excesive, Președintele poate retrimite legea Parlamentului spre reexaminare, argumentandu-și punctul de vedere în acest cadru. De asemenea, Președintele poate sesiza a priori Curtea Constituțională, în cazul în care consideră că anumite “condiții” din legea votată de Parlament nu ar fi în acord cu Constituția. Nimeni nu îi ia aceste prerogative Președintelui”, mai scrie Dana Gîrbovan.

Problema ridicată de UNJR este însă, transmite președintele asociației, „dacă președintele se poate implica activ în procesul de selectare individuală a judecătorilor și procurorilor, refuzând unui procuror și judecător stagiar dreptul de a fi numit definitiv în funcție, după ce acesta a împlinit toate condițiile impuse de lege în acest sens?”.

Dana Gîrbovan vorbește și despre implicarea serviciilor în numirea magistraților.

„Un președinte poate refuza o numire în funcția de judecător și procuror pe baza informațiilor clasificate primite de la serviciile de informații, ceea ce înseamnă să admitem și să permitem că, încă de când sunt candidați sau cursanți la INM, viitorii judecători să fie urmăriți de servicii. Putem fi de acord și permite, ca societate care se pretinde și dorește democratică, serviciilor de informații să își constituie baze de date cu privire la viitori magistrați și să se implice în numirile în funcția de judecător și procuror prin informațiile clasificate pe care le pun la dispoziția Președintelui? O astfel de procedură nu respectă independența justiției și rigorile statului de drept, fiind de-a dreptul o amenințare nu doar la adresa independenței justiției, ci la însăși democrația din România și la bunul mers al statului”, avertizează președintele Uniunii Judecătorilor din România.

Dana Gîrbovan mai arată că actuala procedură de numire în funcția de judecător și procuror lasă loc la mult arbitrariu și interferențe ale serviciilor de informații în procesul de numire, ceea ce reprezintă o amenințare la adresa independenței justiției.

„Toate aceste elemente nu au fost analizat în nici un fel de Curtea Constituțională. Pentru aceste motive, UNJR a susținut că trebuie să fie abrogată prevederea din lege potrivit căreia Președintele poate refuza, chiar o singură dată, motivat, numirea definitivă în funcția de judecător sau procuror”, mai precizează președintele UNJR.