Grecii-patrioţi entuziaşti, dar cetăţeni îngrozitori

O ţară săracă unde marii armatori sunt scutiţi de taxe, unde statul inseala incredereapartenerilor, unde reformele au atins doar pensiile şi salariile, cât să nu supere clientela politică dependenta de economia de tip feudal. Aceasta este Grecia descrisă de diplomaţi europeni, care subliniază astfel raţiunile pentru care România şi Bulgaria nu vor adera la euro mult timp de acum încolo

În ciuda unui ajutor de peste 200 de miliarde de euro şi a unei reduceri uriaşe a datoriei publice, Grecia rămâne coşmarul zonei euro. Creşterea datoriei publice cu 20%, în ciuda măsurilor de austeritate menite să o reducă şi perspectiva ca aceasta să ajungă la 200% din PIB în 2015 au făcut ca FMI să ia în considerare o restructurare a datoriei elene de 240 de miliarde de euro.

Restructurarea presupune, în ultimă instanţă, renunţarea de către creditori la datoriile elene. Este o situaţie foarte dificilă, care opune FMI Germaniei, unul dintre marii creditori ai Atenei. Mai mult, „cadoul” de sute de miliarde pe care l-ar primi Grecia poate stârni proteste în Irlanda sau Portugalia, supuse unor măsuri de austeritate similare, dar care au “vina” de a avea un stat funcţional.

Cotidianul Liberation încearcă să explice de ce Grecia nu poate ieşi din criza în care se află. “Este o problemă pe termen lung, care nu se poate rezolva în doi ani şi fără ajutor extern”, spune Ewald Nawotny, guvernatorul băncii centrale Austriei.

“Grecia este o ţară foarte diferită de altele din UE, apropiată de Bulgaria şi România, dar numai că aceste două state nu sunt în zona euro şi nu vor fi mult timp de acum încolo”, spune un înalt oficial UE, citat de Liberation. “Trebuie ca Grecia să treacă de la economia rentiera, incapabilă să inoveze, în care profitul este distribuit între un număr mic de persoane, la o economie deschisă. Problema este că sistemul grec, deşi ineficient, este stabil şi dificil de reformat.”

Autorităţile elene au cotinuat să mintă Bruxelles-ul şi după primirea împrumuturilor masive, nu numai înainte. Atena nu a aplicat decât parţial reformele cerute. Au fost reduse pensiile şi salariile, cele mai facile măsuri, însă nu au fost atinse structurile de stat ale economiei, ceea ce ar deranja clientela politicienilor.

“Am făcut marea greşeală de a nu aplica în Grecia, care nu ar fi trebuit să intre niciodată în zona euro, mecanismele pe care le utilizăm în ţările în curs de dezvoltare”, recunoaşte un diplomat european. “În Irlanda sau în Portugalia există un stat care funcţionează, ceea ce explică de ce merg programele de ajutor. În Grecia trebuie reconstruită nu doar economia, ci şi statul. Ne-au trebuit trei ani să înţelegem asta. Nici Comisia Europeană, nici Banca Centrală Europeană nu au mai fost confruntate vreodată cu aşa ceva, având în vedere că zona euro a fost creată pentru a funcţiona pe baza încrederii reciproce”, spune diplomatul.

Nimic nu poate ilustra mai bine disperarea partenerilor din zona euro ai Greciei decât situaţia marilor magnaţi de la Atena.
Der Spiegel scrie că Georgios Economou, unul dintre cei mai bogati oameni de afaceri din Grecia, refuză să vorbească despre criza în care se află ţara sa şi nu acceptă din partea jurnaliştilor decât discuţii despre artă şi colecţia sa de picturi. Un alt mare afacerist, Petros Kokkalis, este nemulţumit de modul în care funcţionează statul, de inacţiunea şi ineficienţa lui. Când Der Spiegel l-a întrebat dacă nu tocmai această inacţiune este cea care a i-a permis acumularea averii, Kokkalis a ridicat din umeri. Aceeaşi reacţie a avut-o şi armatorul Leon Patitsas, care deţine sase petroliere şi are altele şapte în construcţie, la Shanghai.

Toţi marii armatorii greci, care transportă 20% din încărcăturile maritime din lume, sunt scutiţi de plata oricărei taxe în Grecia. Comisia Europeană a descoperit cum în Grecia au fost pronunţate 57 de amnistii fiscale în favoarea armatorilor şi a sesizat guvernul elen. Răspunsul se lasă aşteptat. Argumentul marilor aramatori este că ei asigură 400.000 de locuri de muncă într-o ţară de 10 milioane de locuitori şi că orice taxă va determina retragerea afacerii lor din Grecia.

Este interesant însă că, asemeni lui Patitsas, marii afacerişti se declară şi mari patrioţi. Peter Nomikos, un armator în vârstă de 33 de ani, are o altă opinie: grecii sunt patrioţi entuziaşti, însă nişte cetăţeni îngrozitori.

Toate acestea într-o ţară săracă plina de oameni bogaţi, după cum spunea preşedintele Karolos Papoulias, unde, scrie Der Spiegel, peste tot vezi Porsche Cayenne şi poşete Hermes, însă în care parlamentul a decis, pentru primirea următoarei transe din imprumutul UE si FMI , să reducă salariul mediu pe economie la 950 de euro (de circa 2,5 ori mai mare decât cel din România), să anuleze ajutoarele pentru creşterea copiilor, pentru familiile cu un venit de peste 18.000 de euro pe an, şi să reducă încă o dată pensiile.