Guvernul a găsit soluția pentru Fondul Suvern

Guvernul a rezolvat problema înființării Fondului Suvern de Dezvoltare și Investiții printr-o Ordonanță de Urgență, după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțională varianta votată de Parlament, invocând faptul că acest fond nu poate fi înființat printr-o lege. OUG nu poate fi atacată la Curtea Constituțională decât de către Avocatul Poporului. Deși Ministerul Finanțelor nu a făcut publică lista de companii care ar urma să fie incluse în acest fond, cu siguranță acestea vor fi dintre cele mai profitabile societăți din țară. În versiunea FSDI care trecuse prin Parlament, urmau să intre 33 de companii de stat sau unde statul încă mai deține pachete de acțiuni, printre acestea fiind Electrica, E.On Energie Romania, Chimcomplex,  OMV Petrom, Telekom Romania Communications,  Antibiotice, Loteria Română, Oil Terminal, Cupru Min, Societatea Națională a Apelor Minerale, Romgaz, Hidroelectrica, Compania Națională Aeroporturi București, Nuclearelectrica, Imprimeria Națională, CE Oltenia, CFR, Poșta Română. Pe listă se află entități care au raportat minusuri ani de zile precum Compania Naţională de Căi Ferate C.F. R S.A., Societatea de Radiocomunicaţii S.A., S.C. Complexul Energetic Oltenia S.A., Poşta Română, Aeroportul Timişoara Traian Vuia, Uzina Termoelectrică Midia S.A., Administraţia Porturilor Dunării Fluviale S.A. şi Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile S.A. Pierderile acestora se vor acoperi din profiturile celorlalte companii, unele deținătoare de monopoluri, cum este cazul Hidroelectrica. Prin acest fond, statul român pierde inițial 9 miliarde de lei și peste 2 miliarde de lei pe an dividende. În plus, cele 33 de companii nu vor mai putea avea management profesionist. Majoritatea companiilor de pe listă sunt profitabile nu datorită performanțelor antreprenoriale al statului ci datorită privilegiilor și monopolurilor de care beneficiază prin legislație. România, ca stat membru al UE, este obligată să țină un deficit bugetar sub 3% din PIB. Însă pierderile estimate cu demararea FSDI ar pune mare presiune buget în condițiile în care veniturile nu sunt mulțumitoare.

Scopul Fondului, conform Guvernului, este dezvoltarea și finanțarea din fonduri proprii și din fonduri atrase, de proiecte de investiții rentabile și sustenabile, de proiecte de investiții rentabile și sustenabile, în diverse sectoare economice, prin participarea directă ori prin intermediul altor fonduri de investiții sau al unor societăți de investiții, singure sau împreună cu alți investitori instituționali sau privați, inclusiv prin participarea în parteneriate public – private, cât și administrarea activelor financiare proprii, în vederea obținerii de profit. Strategia fondului se elaborează de către Directorat, se avizează de Consiliul de Supraveghere și se aprobă de către Adunarea Generală a Acționarilor (A.G.A.), în baza unor linii directoare aprobate în prealabil prin hotărâre a Guvernului. Fondul este administrat în sistem dualist de către un consiliu de supraveghere și un directorat, în conformitate cu prevederile Legii nr.31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Membrii Consiliului de Supraveghere sunt desemnați de A.G.A. pe 5 ani cu drept de reînnoire și în conformitate cu criteriile stabilite în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 111/2016, cu modificările ulterioare. Guvernul mai spune că prin înființarea fondului se are în vedere crearea unor vehicule de investiții financiare (intermediere financiară) în acțiuni/participații în proiecte/companii profitabile, segment neacoperit în prezent pe piața financiară din Romania, care, pe de o parte, să aibă un rol multiplicator în economie pentru o dezvoltare sustenabilă și, pe de altă parte, să catalizeze/mobilizeze resurse financiare disponibile către sectorul real și proiecte profitabile.

Sursle de finanțare ala FSDI vor fi venituri obţinute din dividende încasate de la societăţile la care deţine acţiuni; venituri din tranzacţionarea de instrumente financiare emise de alte entităţi; operaţiuni cu instrumente financiare proprii; venituri din vânzarea de pachete de acţiuni din portofoliu; împrumuturi, inclusiv prin emiterea de obligaţiuni. Și atât. România nu are resursele energetice ale țărilor din Golf sau ale Norvegiei pentru a constitui un fond suveran de miliarde de euro. În momentul de față, singura sursă certă o reprezintă suma de 2 miliarde de lei din dividendele plătite de companiile de stat. Anul trecut, societățile unde statul este acționar majoritar au fost nevoite să verse minim 90% din profit la buget, față de 50% cât era până atunci. Asta înseamnă că aceste companii au fost văduvite serios de o sursă de finanțare pentru investiții. În această situație, multe din ele au recurs la împrumuturi, sporind datoriile. FSDI va fi controlat de stat însă statul nu va răspunde pentru eventualele eșecuri ale Fondului.

FSDI nu vine pe un teren virgin pentru că statul a mai experimentat proiecte de finanțare a unor investiții. Compania Națională de Investiții a fost înființată în 2014 ca interfață pentru proiecte publice de amplare și care să poată să fie parte în diferite parteneriate public-privat. În ultimii zece ani, s-au cheltuit 800 de milioane de euro din bani publici, prin mai bine de 1.500 de contracte. Unele dintre ele au fost extrem de ciudate: stadionul de 12 milioane de euro din Alexandria, cel de 4,2 milioane de euro din Turnu Măgurele, stadionul de un milion de euro din comuna hunedoreană Sântămărie Orlea, patinoarul de 2,9 milioane de euro din comuna harghiteană Cârţa și cel de 5,6 milioane de euro din Târgu Secuiesc. La acestea se adaugă zecile de cămine culturale sau săli de sport din localități în care nu există drumuri asfaltate ori canalizare.Multe dintre proiecte nu sunt investiții ci, mai degrabă, consum de resurse pentru că modernizarea unui cămin cultural nu are cum să aducă fluxuri financiare viitoare directe din care să se recupereze aceste investiți

Curtea Constituțională a declarat neconstituțională legea privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii întrucât acest fond nu trebuia înfiinţat printr-o lege, ci printr-o hotărâre de Guvern. Curtea Constituţională a discutat  sesizările formulate de către preşedintele Klaus Iohannis, precum şi de către parlamentarii PNL, USR şi PMP asupra Legii privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, proiect de suflet al liderului PSD, Liviu Dragnea.