Harta criminalității în România. 20 de ani de condamnări

În ultimii douăzeci de ani, rata criminalității s-a redus la mai bine de jumătate din valoarea maximă înregistrată la sfârșitul anilor ‘90. Factorii socio-economici au influențat puternic evoluția ratei criminalității din România. O treime din județele României au cunoscut o evoluție sinuoasă a ratei criminalității, cu un ecart foarte mare între valoarea minimă și valoarea maximă înregistrate într-un interval de timp redus.

Cotidianul.ro a realizat o analiză amplă a criminalității înregistrate în fiecare județ al României, pornind de la informațiile furnizate de Institutului Național de Statistică (INS). Potrivit INS, rata criminalității reprezintă numărul persoanelor condamnate definitiv la 100.000 de locuitori. Dacă în 1998 lider în topul criminalității era județul Mehedinți, în 2016 primul loc a fost ocupat de Tulcea. Harta interactivă a criminalității din România este disponibilă pe www.cotidianul.ro.

O situație îngrijorătoare este întâlnită în județele pe teritoriul cărora se află foste zone de exploatație minieră. Căderea industriei miniere a generat creșterea ratei șomajului și instaurarea unui climat economic auster, lucru care a favorizat creșterea bruscă a ratei criminalității. Așadar, în județul Bihor, rata criminalității aproape s-a dublat pe parcursul unui an, atingând nivelul maxim înregistrat la nivel național. Dacă în anul 2003 erau înregistrate 452 de condamnări la 100.000 de locuitori, în anul următor numărul condamnărilor la suta de mii de locuitori a ajuns la 743. Un exemplu similar este cel al județului Mehedinți, care a înregistrat timp de cinci ani consecutiv, din 1998, cele mai ridicate valori ale ratei criminalității din România. În 1998, județul Mehedinți înregistra 833 de condamnări la 100.000 de locuitori.

După douăzeci de ani, harta criminalității arată radical diferit, polii criminalității concentrându-se în sudul și estul țării. Transilvania și-a menținut evoluția echilibrată a ratei criminalității, menținându-se de-a lungul a două decenii în topul cu cea mai mică rată a criminalității.

În estul țării sunt câteva județe care atrag atenția prin creșterea ­accelerată a ratei criminalității: Vaslui, Vrancea, Brăila și Tulcea, care ocupă și locul întâi în ­clasamentul național în 2016.

Tulcea

În ultimii 10 ani, Tulcea s-a clasat aproape permanent în fruntea clasamentului național, înregistrând cele mai ridicate rate ale criminalității. Astfel, din anul 2012 până în 2016, Tulcea a înregistrat cea mai mare rată a criminalității din România, cu peste 300 de condamnări la 100.000 de locuitori, în fiecare an. Dacă în majoritatea județelor țării evoluția ratei criminalității a parcurs o pantă descendentă, în Tulcea tendința este de creștere în ultimii 6 ani.

Brăila

Rata criminalității în județul Brăila a avut un parcurs constant, poziționând județul la jumătatea clasamentului național privind rata criminalității. Excepție constituie perioada dintre 2007 și 2012, când Brăila a fost în fruntea clasamentului, cu o rată a criminalității între 350 și 400 de condamnări la 100.000 de locuitori. Cu toate acestea, din 2012 încoace, rata criminalității este într-o ușoară scădere. În anul 2016 rata criminalității a scăzut la mai mult de jumătate față de valoarea maximă istorică atinsă de acest județ, înregistrându-se 116 condamnări la 100.000 de locuitori.

Vaslui

Din 2006 până în 2008 județul Vaslui a înregistrat cea mai mare rată a criminalității din țară, cu peste 400 de condamnări la 100.000 de locuitori. Situația s-a repetat și în 2010. De atunci până acum, județul Vaslui se găsește constant în top 10 județe cu cea mai mare rată a criminalității.

Vrancea

Curios este faptul că în perioada în care județul Vaslui nu a ocupat locul întâi în clasamentul național, acesta i-a fost luat de județul Vrancea. În anul 1998, Vrancea ocupa locul al doilea, după Mehedinți, ca număr de condamnări. Poziția a fost menținută până de curând, când valorile ratei criminalității înregistrează scăderi.

În cei douăzeci de ani analizați observăm că evoluția ratei criminalității la nivelul Capitalei este constantă, fără diferențe considerabile de la un an la altul. Totuși, dacă ne referim la sudul țării, se poate observa o creștere a ratei criminalității în județele Teleorman și Giurgiu în ultimii 3 ani, contrar tendinței naționale.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 6
Ada Raut 9 Articole
Author

7 Comentarii

  1. De mult timp unii considera ca sunt zone cu oameni mai buni,mai educati, mai cu putin probleme, iar altii sunt saraci si slabi, in afara de judete Botosani, Gorj si Tulcea, restul au corespondente. Cum Banatul este fruntea voi incepe cu TIMIS 214 cu Maramures 215 asemeni Teleorman 214, Galati 215, ALBA 219 ca si Ialomita 220 sau Calaras 226,BRASOV 212 ca si Bacau 211, urmeaza Hunedoara si Bistrita-Nasaud CU 183 orasul cultural, SIBIU are 176 orasul culturii cu Vaslui 176 sau Mehadinti 177, dar cu mai putin Valcea 171 si Neamt 173, Arad cu 162 si Bihor 166 se pot compara cu Dambovita 161 Braila 167, BUCURESTI 166, Buzau 169, Suceava 166,Dolj 166, Salaj are 157 cu Vrancea 149, urmat de CLUJ cu 136 ca si Caras-Severin cu 133, Covasna 127 asemanator Arges 124, Mures 108, Harghita 106 care se pot compara cu judete mult criticate: Constanta 119, Olt 112 si Prahova 100. Surpriza o formeaza inima Moldovei IASI cu 78 si a Munteniei ILFOV cu 73. Dupa cum se poate observa repartitia incertitudinilor nu tine de conceptia ca unii sunt mai buni decat altii, ba pare sa tinda sa fie mai accentuata in acea parte mult laudata si asta pentru ca una este un judet cu mai putin de 300.000 loc. cu o raportare de N/100.000 locuitori si alta un judet cu peste 600.000 loc cu o raportare de N/100.000, acelasi N este dublu/judet in valoare absoluta.

    • Imi cer SCUZE Braila are 116 nu 167, n-am fost atent, deci o puteti compara cu judetele: Mures 108, Harghita 106, Covasna 127, sau Constanta 119, Olt 112 si Prahova 100.

  2. Gresit. Rata criminalitatii nu este reprezentata de numarul de condamnari.

  3. Deci conform Analiza pentru respect depinde cum pui problema si din ce unghi vezi lucrurile.Astfel se nasc cele mai mari minciuni.De exemplu Clujul are PIB mare cu care se lauda de parca i-au murit laudatori dar au deficit uriaș la raportul export import.Adica practic Clujul este falimentar.Daca este sa vorbim de realități crunte va rog sa studiați statisticile din vest si se va constata că după o anumită etnie ardelenii au cea mai mare infracționalitatea.Degeaba încearcă unii sa dreagă busuiocul ca purceaua ă murit de mult.Mincuma are picioare scurte si cu toata propaganda pozitivă toată lumea știe ce le poate pielea ardelenilor de la cultură pana la infracționalitatea.NU MAI DATI VINA PE ALTII.

    • Sunt doar niste date de pe o harta care reflecta probleme de grave si in ”lumea buna” Timis, Alba, Sibiu, Brasov etc. cu 214, 212 sau 176 condamnari/100.000 loc in comparatie cu zonele ”inferioare” dupa unii, unde apar 119, 112, 100 sau 78/73, practic sunt mai putin de jumatate in Constanta, Olt, Prahova sau Iasi/Ilfov. In lumea orgoliilor uneori cifrele ii alatura pe dipretuitori de dispretuiti. O Tv a dat o stire ca a fost prins cel care a furat slanina dintr-un pod alte Tv-ni au discutat despre milioane de euro putem intelege si sensul cuvintelor cei saraci si cei bogati. Nu exista diferente de abordare intre ”Analiza pt. respect” si completarile Dvs. economice pentru ca densitatea de populatie amplifica unele cifre si asa mari.

  4. „Statisticile sunt precum minijupele: dezvăluie mult(e) dar nu arată esenţialul.” (Acad. Grigore C. Moisil)

  5. Cine ste interest cu adevarat , poate citi un curs de Criminalistica . FELICITARI ZIARISTEI ADA RAUT …aceasta dovedeste ca si la Cotidianul mai exita oameni si ziaristi responsabili …incurajator pt.noi toti !

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.