Hârtiile oficiale (51)

1. Palmaresul maestrului Ludovic L. a rămas strălucitor, asemenea armurii lui Radames al III-lea oglindindu-se în soare

1. Avertisment:

„Acţiunea, având loc întotdeauna numai în cadrul timpului prezent – prezentul acţiunii -, este indiferentă la trecut şi la viitor.”

Palmaresul maestrului Ludovic L. a rămas strălucitor, asemenea armurii lui Radames al III-lea oglindindu-se în soare şi doar o greşeală impardonabilă a destinului era să murdărească un atât de frumos capitol de istorie. În cazul acesta, destinul a operat sub chipul onorabilului judecător Augustus Pavlovici-Bubulak, cel căruia fiecare apariţie a maestrului Ludovic L. îi provoca grave arsuri la stomac. Dar nu de aici a pornit marea eroare, deşi, mai mult ca sigur, nici arsurile acelea grave nu pot fi ignorate. În concret: onorabilul judecător Augustus Pavlovici-Bubulak a dat o soluţie în favoarea clientului apărat de maestrul Ludovic L.! Dar treacă – meargă acea soluţie favorabilă clientului maestrului Ludovic L., când se ştie că există şi căi de recurs, care de aceea există pentru a se putea rezolva pe cale legală erorile inerente ale unor acte de justiţie. (De aceea nici nu poate nimeni contesta că justiţia e suverană, doar ea fiind aptă de a da la fel de îndreptăţit o decizie favorabilă la o instanţă şi una contrarie la instanţa superioară.) Da, numai că sentinţa dată de onorabilul judecător Augustus Pavlovici-Bubulak a fost definitivă şi irevocabilă!

Surpriza a fost uriaşă şi mai multe doamne din asistenţă au leşinat. (Şi un domn.) Chiar şi eminentul procuror Doctor Ragnavaldur Sicl a dat semne de vertij. Ca să nu mai amintim scandalul din presă. Groaznic!

Oricât şi-au bătut capul cei mai iluştrii experţi, cale de atac la sentinţa definitivă şi irevocabilă a onorabilului judecător Augustus Pavlovici-Bubulak nu există! Din pricina emulaţiei populare, chiar şi Guvernul a ţinut o şedinţă cu uşile închise, analizând situaţia rezultată din speţa respectivă. Tot fără nici un rezultat!

3. Geniala dezbatere excepţională: Şi când totul părea pierdut, cel ce a salvat situaţia a fost chiar maestrul Ludovic L.. Cum? Simplu: citând din Seneca, Sfântul Augustin şi Borak cel Bătrân (autorul său preferat), maestrul Ludovic L.. a arătat, fără putinţă de tăgadă, că procesul pe care l-a câştigat nici nu putea să aibă loc, întrucât grefierul a notat tot timpul în dreptul părţii reclamante numele Raul Posdram din Brandul Mare, când, o ştie toată lumea, n-ai să găseşti nici un Posdram acolo, ci doar în Brănduţ. Să nu ştii că în Brandul Mare nu există decât familii Postram şi nu Pozdram este inexplicabil! În atare condiţii, procesul cu un reclamant iluzoriu n-are temei, iar sentinţa definitivă şi irevocabilă dată de onorabilul judecător Augustus Pavlovici-Bubulak este nulă. Chiar aşa a spus: „reclamant iluzoriu”, expresie intrată de îndată în jurisprudenţă. Demonstraţie genială! Şi, ca să nu fie nici o urmă de îndoială, maestrul Ludovic L., de asemenea citând din Seneca, Sfântul Augustin şi Borak cel Bătrân (autorul său preferat), a declarat că el însuşi este autorul a şase crime rămase cu autor necunoscut şi că un asemenea asasin n-are ab initio dreptul să pledeze ca avocat în alte cauze. (Pe urmă, bineînţeles, neapărându-şi propria cauză în procesul care a urmat privind cele şase crime rămase cu autor necunoscut, n-a avut cum să nu fie achitat. Şi aplaudat de o naţiune întreagă). l

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.