Hidroelectrica învinge în instanţă doi foşti „băieţi deştepţi” din energie

Producătorul de energie electrică de stat Hidroelectrica a obţinut câştig de cauza în litigiile companiile Energy Holding şi EFT AG, Tribunalul Bucureşti respingând miercuri, 16 martie 2016, două dintre contestaţiile celor două societăţi care solicitau daune în suma totală de 102.143.847,9 lei, se arată într-un comunicat de presă al societăţii controlată de Ministerul Energiei.

Prin sentinţa civilă nr. 1893 pronunţată la dată de 16 martie 2016 de Tribunalul Bucureşti în dosarul 36545/3/2012*, aflat în rejudecare, instanţa a respins în fond cererea de daune formulată de Energy Holding împotriva Hidroelectrica.

Energy Holding, unul dintre traderii de energie ale căror contracte au fost denunţate de către Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica, condus de Remus Borza, a solicitat la deschiderea procedurii insolvenţei despăgubiri în cuantum de 91.137.692,26 lei pentru diminuarea cantităţii de energie livrată de către Hidroelectrica în perioada septembrie 2011 – aprilie 2012 datorită aplicării clauzei de forţă majoră. Prin sentinţa civilă nr. 3757/10.04.2013 pronunţată de Tribunalul Bucureşti în primul ciclu procesual, contestaţia Energy Holding a fost respinsă pe cale de excepţie că inadmisibilă. Recursul Energy Holding a fost admis de Curtea de Apel Bucureşti, care prin decizia nr. 643/12.03.2014 a anulat sentinţa şi a trimis cauza spre rejudecare pe fond. În rejudecarea pe fond, instanţa a decis în favoarea Hidroelectrica, după administrarea unui probatoriu complex care a inclus un volum foarte mare de înscrisuri şi trei expertize tehnice.

Totodată, Energy Holding a fost obligată şi la plata cheltuielilor de judecată, constând în 61.000 lei onorarii de expert şi 29.700 lei onorarii avocaţiale. Contractul cu Energy Holding a generat doar în perioada 2006 – 31 Mai 2012 o pierdere pentru Hidroelectrica de peste 1,4 miliarde lei, astfel cum a constatat administratorul judiciar în Raportul privind cauzele care au condus la starea de insolvenţă a companiei.

Din energia disponibilizată prin denunţarea acestui contract păgubos, Hidroelectrica a obţinut doar în perioada august 2012 – decembrie 2015 venituri suplimentare de peste 550 milioane lei. Şi în cazul traderului elveţian EFT AG Tribunalul Bucureşti a respins, prin sentinţa civilă nr. 1892 din 16 martie 2016, contestaţia împotriva Tabelului preliminar al creanţelor întocmit de Administratorul Judiciar care a refuzat înscrierea traderului cu suma de 11 milioane lei reprezentând daune. Contestaţia EFT AG a fost de asemenea respinsă în primul ciclu procesual, prin sentinţa nr. 1151/06.02.2013.

Curtea de Apel Bucureşti a casat şi această sentinţa prin decizia nr. 644/12.03.2014, trimiţând cauza spre rejudecare pe fond tot pe motive de procedura. În rejudecarea pe fond instanţa a decis în favoarea Hidroelectrica. În acest litigiu, EFT AG a susţinut că în anul 2011 Hidroelectrica nu i-a livrat întreagă cantitate de energie contractată, susţinere contrazisă de probele administrate în cauza, care au demonstrat că în realitate, în anul 2011 Hidroelectrica a livrat EFT AG mai mult decât ar fi fost obligată conform contractului.

Euro Insol şi Hidroelectrica au fost aparate în instanţa de avocaţii de la Borza şi Asociaţii, respectiv Stănescu, Milos, Dumitru şi Asociaţii, iar societăţile Energy Holding şi EFT AG au fost aparate de avocaţii de la Tucă Zbârcea şi Asociaţii. Companiile Energy Holding şi EFT au fost alături de Alpiq, EFT Romania, Electromagnetica, Elsid Titu, Euro-Pec şi Alro principalele beneficiare ale curentului ieftin de la Hidroelectrica.

Ele au cumpărat începând din 2001, timp de mai bine de zece ani energia electrică pe baza unor contracte pe termen lung, fără nicio legătură cu bursa de energie OPCOM. Decăderea respectivelor companii din rândul aşa zişilor băieţi deştepţi din energie a venit atunci când Hidroelectrica a intrat în insolvenţă şi toate contractele au fost revizuite, dacă nu sistate.

O a doua mare lovitură a fost dată recent, când Consiliul Concurenţei a anunţat sancţionarea Hidroelectrica şi mai multor companii pentru înţelegeri anticoncurenţiale. Suma totală a amenzii se ridică la 37 milioane de euro. Compania de stat a fost sancţionată cu aproximativ 4,6 milioane de euro, Energy Holding cu 2,8 milioane de euro iar Energy Financing Team AG (Switzerland) cu 16 milioane de euro.

Povestea băieţilor deştepţi a început în 2001 şia durat timp de aproape zece ani, perioadă în care am avut parte de contracte secrete, distorsionarea pieţei şi devalizarea Hidroelectrica, paguba ridicăndu-se la 1,1 miliarde de euro, conform lui Remus Borza, şeful administratorului judiciar al producătorului de energie. În acel an, firma elveţiană Sulzer, reprezentată în ţară de Bogdan Buzăianu, a pus mâna pe un contract de retehnologizare a hidrocentralei de la Porţile de Fier, cea mai mare din ţară.

Din cauză că la vremea aceea statul român nu avea bani s-a căzut de acord ca o bună parte din curentul produs de Hidroelectrica să fie preluat de Energy Holding, o companie care apărea ca fiind a aceluiaşi Buzăianu. Acest contract a fost semnat la începutul anului 2004, moment când s-a consfiinţit apariţia băieţilor deştepţi din energie. Respectiva înţelegere a fost secretă, încheiată pe ani buni. Dacă la început tranzacţia a fost favorabilă Hidroelectrica în sensul că preţul de vânzare era peste media pieţei, cu timpul contractul a devenit defavorabil producătorului de energie iar acest fapt a fost vizibil în momentul în care a apărut pe piaţă bursa de energie OPCOM, în 2006. În perioada 2006-2012, Hidroelectrica a suferit prejudicii reprezentând diferenţa dintre preţul mediu de pe OPCOM şi preţul prevăzut în contractul cu Energy Holding. Buzăianu nu a rămas doar la o singură companiei ci a introdus în piaţă şi alte nume.

Chiar dacă a ieşit din acţionariatul Energy Holding în 2002 el a condus compania prin interpuşi. Pe parcurs a înfiinţat o altă companie, Buzzmann Industries, în timp ce Energy Holding a ajuns ajungă în proprietatea unei bănci din Elveţia, ţară unde s-au făcut multe jocuri ce aveau cu miză beneficiarii de curent ieftin de la Hidroelectrica. Gurile rele susţin ca Buzăianu ar fi fost doar un paravan pentru interese ale unor servicii secrete din România. EFT este o companie o multinațională cu extensii în Balcani, cu origini la Belgrad și cu creierul la Londra. Este prezentă în România din 2001, când a început să facă afaceri cu curent din 2006, ajungând să fie principalii exportatori de energie electric produsă în ţara noastră.