Judecătorii susțin că cei trei s-au prezentat în fața judecătorilor ori de câte ori au fost chemaţi şi că procurorii nu au venit cu probe care să arate că cei trei reprezintă un pericol public.
Un alt motiv pentru care ÎCCJ i-a pus în libertate pe cei trei îl reprezintă dispoziţiile CEDO potrivit cărora "dreptul la libertate este un drept inalienabil, la care nu se poate renunţa, iar garanţiile ce îl însoţesc privesc toate persoanele, având în vedere rolul primordial al acestui drept într-o societate democratică", potrivit Agerpres.
ÎCCJ arată că CEDO a stabilit patru motive fundamentale pentru a justifica arestarea preventivă a unui acuzat suspectat că ar fi comis o infracţiune, şi anume pericolul ca acuzatul să fugă, riscul ca acuzatul, odată pus în libertate, să împiedice administrarea justiţiei, să comită noi infracţiuni sau să tulbure ordinea publică.
Judecătorii instanţei supreme spun că trebuie să existe indicii temeinice şi probe faptice privind unul dintre cele patru motive, acestea neputând fi "invocate în mod abstract de autorităţi".
"În cauză nu există probe certe în sensul că inculpaţii – persoane lipsite de antecedente penale, ce ocupă o anumită poziţie în societate şi în familie – reprezintă – în stare de libertate – un pericol concret pentru ordinea publică", se arată în motivarea ÎCCJ.
Completul de nouă judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a admis, pe 14 aprilie, recursurile declarate de Florin Costiniu, Costel Căşuneanu şi Marius Locic la decizia de arestare preventivă formulată de ÎCCJ.
