Lozinca strigată vineri la poarta Palatului Cotroceni depăşeşte cu mult ce i s-a strigat lui Nicolae Ceauşescu. Acesta a fost acuzat de nenumărate greşeli, de abuzuri şi de instituirea unui sistem criminal. Traian Băsescu a fost atacat la caracter. Ceauşescu, niciodată! Dictatorul a căzut demn la zidul execuției, cerând întâlnirea cu MAN-ul şi o judecată dreaptă. Traian Băsescu a avut parte de o scenă pe care, de-a lungul istoriei, numai aventurierii strecurați în demnităţi importante au mai trăit-o. Chiar se poate lăuda că este singurul marinar din lume aflat pe ultimul loc al listei cu absolvenţii de la Marină, ajuns şi colaborator al Securităţii, şi om de afaceri, şi primar de capitală şi şef de stat. Şi singurul căruia i s-a strigat „Ieşi afară, javră ordinară!”.
Răbufnirea poliţiştilor are cel puţin două explicaţii. Una ţine de situaţia economico-financiară a personalului şi instituţiilor bugetare (asumată insistent şi explicit mai ales de şeful statului) şi alta, de comportamentul extrem de lejer (ca să nu spun vulgar!) al acestuia din ultimii ani. Era absolut logic că, anunţând măsurile de austeritate, nemulţumirea diferitelor categorii afectate se va întoarce împotriva lui Traian Băsescu. După cum era şi mai limpede (şi am afirmat-o de nenumărate ori!) că flecărind vulgar, ca un beţiv de prin porturi, preşedintele compromite instituţia prezidenţială şi deschide larg porţile unui tratament similar. Ce le zice el unor cetăţeni, fie ei jurnalişti, politicieni sau membri ai guvernului, pot să-i întoarcă şi vânzătorul de magazin, şi profesorul, şi mecanicul de locomotivă sau chiar poliţistul obişnuit doar cu poziţia de drepţi. Iaca s-a întâmplat! L-a făcut lingău de preşuri pe preşedintele celui mai important partid de opoziţie şi, pe neaşteptate, s-a trezit şi el apelat ca „javră ordinară”! Chit! Un meci nul de mitocănii, numai bun de antologat în manualul de istorie a porcăielilor publice.
Dincolo de pitoresc, scena de la Cotroceni arată tensiunea socială în creştere. După profesori şi lucrătorii din sănătate, preşedintele a intrat în conflict şi cu poliţiştii. Cu ziariştii era de mult. I-au mai rămas militarii (pensionarii oştirii fierb ca înainte de război!) şi oamenii serviciilor secrete, singurii pe care preşedintele pare a se baza fără nici o ezitare. SPP, SRI şi SIE nu au probleme sociale, cetăţeneşti sau de conştiinţă! Şi nici uniforme cu caschetă pe care să o folosească în faţa Cotrocenilor, spre revolta lui Iosif Boda şi a lui Niels Snecker (mari apărători ai tricolorului!). Aşa că amintitele trei servicii vor deveni cele mai puternice instituţii ale statului în materie de apărarea ordinii, protejarea traseului prezidenţial şi executarea comenzilor de la Cotroceni.
Ieşirea preşedintelui de duminică seara nu înseamnă decât un atac la Ministerul Administraţiei şi Internelor şi la ministrul Vasile Blaga. Traian Băsescu n-a mai promis majorări de salarii de 14-poate 15% (ca şi Ceauşescu din balcon), ci a încercat să transforme revolta sindicală a poliţiştilor într-o „subminare a unei instituţii a statului de drept”. Adică a Preşedinţiei, specializată în ultimii ani exact în subminarea, debilizarea sau ridiculizarea instituţiilor aceluiaşi biet stat de drept numit România.