Iia românească pe meridianele lumii, în Noaptea de Sânziene

În 2013 s-a propus ca data de 24 iunie − Sânzienele − să reprezinte celebrarea IIEI româneşti, sub denumirea de Ziua Universală a Iei. Cu acest prilej va fi prezentată “IIA” românească de la naşterea sa în diferitele zone din România, până la folosirea ei de mari artişti, precum Matisse, şi designeri de modă, precum Yves Saint Laurent şi Jean Paul Gaultier.

Noaptea de Sânziene la Muzeul Naţional de Artă al României

Principesa Maria

Pe 23 iunie, Asociaţia Culturală Patrimoniu pentru Viitor şi Muzeul Naţional de Artă al României vă invită să petreceţi noaptea magică a Sânzienelor în curtea de onoare a MNAR. Vor fi alături de vizitatori Victor Rebengiuc, Irina Sârbu & Ethnotic Project, Liliana Iorgulescu, Mihaela Vosganian, Corul „Sound” condus de Voicu Popescu şi mulţi alţii.

În fiecare an, la vremea solstiţiului de vară, sărbătorim din vechime venirea Sânzienelor, creaturi fantastice, ursitoare protectoare ale naturii, aducătoare de rod, leac şi dragoste. Anul acesta, sărbătoarea va sta sub semnul lui Brâncuşi. Cu siguranţă, artistul a cunoscut în satul său gorjean magicul ritual al Sânzienelor care şi-a pus amprenta asupra creaţiilor sale de mai târziu Astfel, pe întreg parcursul serii, veţi putea admira lucrări create sau inspirate de Constantin Brâncuşi.

Regina Maria

19.00 – 21.00: Vizitarea gratuită a Galeriei Naţionale a MNAR, inclusiv sala 7 – Sala Brâncuşi.

19.30 – 21.00: Brâncuşi pe înţelesul celor mici – ateliere şi jocuri pentru copii de 5 ani şi mai mult, propuse de Asociaţia Da’DeCe: o mini-aventură prin muzeu, modelaj, împletit de coroniţe şi citit de poveşti româneşti. Copiii vor fi ghidaţi prin universul lui Brâncuşi din Galeria Naţionala de către un artist sculptor.

19.00 – 23.00 Vizitarea expoziţiei Brâncuşi fotograf, ce va cuprinde 12 fotografii din colecţia Universităţii de Artă şi Design din Cluj Napoca.

21.00 – 23.00:

– Sosirea alaiului Sânzienelor

Noaptea de Sânziene, sub semnul lui Brâncuşi

– Cuvânt despre Cuminţenia Pământului, cu Doina Lemny, ataşat de conservare la Centre Pompidou Musee National d’Art Moderne

– Concert de Ethno-Jazz cu Irina Sârbu & Ethnotic Project

– Suflu, coregrafie de Liliana Iorgulescu, muzica Mihaela Vosganian

– Moment de poezie cu Victor Rebengiuc

– Brâncuşi în interpretarea tinerilor designeri români Alina Gurguţă şi Ellida Toma, doctorande UNArte, secţia Modă, sub coordonarea Prof. Univ. Dr. Unda Popp

– Corul Sound condus de Voicu Popescu

Yves Saint Laurent

Intrarea se va face pe la poarta dinspre Ateneu, decorată cu flori de sânziene.

Vă aşteptăm și vă mulţumim anticipat pentru donaţia dumneavoastră.

Asociaţia Culturală „Patrimoniu pentru Viitor” a luat fiinţă în 2005 la iniţiativa unui grup de iubitori ai artelor şi culturii. Cunoscută anterior sub numele de Prietenii Muzeelor Minovici, Asociaţia şi-a extins activitatea pentru a cultiva respectul faţă de patrimoniul românesc. Activităţile asociaţiei fac cunoscute istoria, diversitatea şi importanţa patrimoniului românesc pe plan local şi în afara graniţelor ţării şi sprijină muzeele naţionale. Asociaţia se numără printre membrii organizaţiei internaţionale Europa Nostra.

Ziua Universală a Iei, la EURO 2016 – Paris

Ziua Iei la Paris

Țările ale căror echipe participă la EURO 2016 au oportunitatea să îşi promoveze cultura în cadrul evenimentului global Les Berges de l’Europe. Pe o distanţă de 2,3 kilometri, pe malul stâng al Senei, între Muzeul Orsay şi Podul Alma, celor 24 de state le-au fost repartizate suprafeţe între 50 şi 100 de metri pătraţi pe care pot să le folosescă şi să le anime zilnic, pe întreaga durată a Campionatului. Piaţa din faţa Primăriei din Paris, redenumită Place de l’Europe, a devenit spaţiul în care se poate accesa, gratuit, de către publicul larg un program special de evenimente, printre care se numără şi cele organizate de Institutul Cultural Român (ICR).

În spaţiul Agora, punctul de întâlnire al tuturor participanţilor la Les Berges de l’Europe, dar şi la standul propriu, se va organiza o zi românească, dedicată Zilei Universale a Iiei. La stand vor fi prezentate două expoziţii de fotografie: una a Institutului Cultural Român, cu imagini din arhiva proprie, şi una a arhitectului Andrei Mărgulescu. Tot acolo va avea loc concertul De la Edith Piaf la Maria Tănase, susţinut de Jezebel (Izabela Barbu), împreună cu alţi trei muzicieni, Alexandru Burcă, Dan Incrosnatu şi Victor Solomon, şi o prezentare a colecţiei Rădăcini, realizată de tânărul designer Alina Mărgulescu, care are drept sursă de inspiraţie costume tradiţionale româneşti.

Creaţie Yves Saint Laurent

Concertul Izabelei Barbu, precum şi prezentarea colecţiei Alinei Mărgulescu vor fi reluate, în 25 iunie, la Ambasada României în Franţa, în cadrul unui al doilea eveniment, destinat în special comunităţii diplomatice din Paris, dar nu numai.

Expoziţia de fotografie a arhitectului Andrei Mărgulescu, denumită Arhitectura românească contemporană, cuprinde o serie de fotografii descriptive care valorizează producţia contemporană de arhitectură românească de cea mai bună calitate. Majoritatea imaginilor expuse au fost publicate în revistele de specialitate, ca modele de bună practică, iar multe dintre ele au fost premiate.

Proiectul Rădăcini continuă, într-o modalitate contemporană, tipologii tradiţionale româneşti şi promovează ideea că patrimoniul tradiţional rural românesc poate avea o nouă viaţă estetică, ce transcende strictul său context istoric. Prezentarea îşi propune să genereze un dialog cultural şi artistic pe marginea potenţialului de noutate adus de tradiţiile româneşti, în contextul zilei de 24 iunie, declarată Ziua Universală a Iiei, colecţia conţinând piese realizate din borangic ţesut la război, aplicaţii cusute manual, cu motive tradiţionale, şi aplicaţii de piele ce urmăresc linia decoraţiunilor tradiţionale.

Patrimoniul cultural textil carpato-balcanic, la New York

Noaptea de sânziene

Evenimentul cuprinde o expoziţie de piese textile reprezentative din colecţia particulară Florica, Ana şi Romulus Zaharia (F.A.R.Zaharia), precum şi o conferinţă susţinută de Dr. Florica Zaharia, curatorul expoziţiei şi, totodată, şefa Departamentului de Conservare a Textilelor, din cadrul The Metropolitan Museum of Art (MMA) din New York.

Prin acest proiect, RCI NY sărbătoreşte Ziua Universală a Iei.

Expoziţia, deschisă până în 30 iunie, prezintă o selecţie de piese din România, Serbia, Bulgaria, Macedonia şi Ucraina, care exemplifică bogăţia tehnică şi estetică a opregului tradiţional şi a variantelor lui – catrinţa, fota şi vâlnicul -, componente ale costumului feminin din zona carpato-balcanică.

Tom Ford

Florica Zaharia descrie proiectul astfel: „Costumul tradiţional românesc prezintă similarităţi tipologice remarcabile cu costumele existente în zonele învecinate ale Balcanilor şi Carpaţilor, situate în afara graniţelor româneşti. Cămaşa, ia, componentă a portului tradiţional feminin, este făcută din material de culoare albă, nevopsit, ţesut din cânepă, in, sau/şi, în secolul XX, din fibre de bumbac. Este îmbogăţită prin culoarea broderiei, distribuită în principal pe piept şi pe mâneci. Poalele (partea inferioară a iei), mai puţin decorate, sunt complementate de culoarea opregului şi a variantelor acestuia, care sunt lucrate tradiţional din fibre de lână. Mătasea şi firele metalice îmbogăţesc ornamentaţia costumului. Estetica vibrantă a opregului şi a variatelor lui susţine rafinamentul iei şi creează împreună o simbioză specifică ariei culturale a Carpaţilor şi Balcanilor.

Evenimentul aduce în atenţia publicului importanţa opregului, a catrinţei, fotei şi vânlnicului, ca şi componente esenţiale ale costumului tradiţional, şi marchează moştenirea culturală comună din teritoriul românesc şi zonele învecinate.”

Jean Paul Gaultier şi iia românească

Această expoziţie face parte dintr-o serie de evenimente, organizate în Statele Unite şi în România, incluzând conferinţe, expoziţii şi publicaţii, toate iniţiate de Dr. Zaharia cu scopul de a cerceta şi de a prezenta publicului tezaurul textil est-european şi rolul său important în contextul patrimoniului cultural universal.

Din 1988, Dr. Florica Zaharia este membră a Departamentului de Conservare a Textilelor de la The Metropolitan Museum of Art din New York. Din 2003, este şefa acestui departament, unde conduce un grup de conservatori de renume mondial.

Florica Zaharia a primit titlul de Doctor în Arte Vizuale de la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, cu teza Consideraţii estetice şi tehnologice asupra ţesăturilor tradiţionale din lână, cânepă şi in, în unele zone etnografice din Transilvania. Dr. Zaharia cercetează, publică, prezintă şi îşi împărtăşeşte expertiza profesională prin cursuri, abordând subiecte precum: conservarea tapiseriei şi a covoarelor, materiale şi tehnologii textile, textile est-europene şi conservarea textilelor, în general. Una dintre publicaţiile sale majore despre textilele româneşti este Textile tradiţionale din Transilvania. Tehnologie şi estetică (2008, Accent Print, Suceava). Materialele din acest volum sunt bazate pe o cercetare îndelungată, de peste 15 ani, în satele din Transilvania şi în alte zone învecinate din România.

Creaţie Alina Mărgulescu

Interesul Floricăi Zaharia în domeniul textilelor implică şi alte proiecte majore. Este muzeograful-coordonator al unei serii de expoziţii axate pe subiectul fibrelor textile, organizate la The Metropolitan Museum of Art (MMA) din New York: expoziţia The Secret Life of Textiles: Plant Fibers este în prezent pe simeze, iar The Secret Life of Textiles: Animal Fibers se va deschide în 15 august 2016. Ambele expoziţii includ textile româneşti din colecţia MMA şi o bogată selecţie de materiale de referinţă din in, cânepă şi lână, produse şi colecţionate de domnia sa în timpul cercetărilor şi experimentelor desfăşurate în România.

Lăsaţi-vă inspiraţi de frumuseţea iei, la Roma

Matisse, pictură din seria inspirată de ia românească

Cu ocazia Zilei Universale a Iiei, filiala din Italia a Ligii Studenţilor Români din Străinătate (LSRS), împreună cu Ambasada României în Italia şi Accademia di Romania in Roma, organizează vineri 24 iunie, începând cu orele 17.30, în Sala de Expoziţii a Academiei, evenimentul Lasciatevi Ispirare!. Acesta se va desfăşura în limba italiană, fiind o ocazie de a promova acest obiect vestimentar simbol al tradiţiei artizanale şi al culturii române în Italia.

“IiA nu este doar o îmbrăcăminte, ci şi un simbol al inspiraţiei care însoţeşte de mult dialogul româno-italian”, acesta este rezultatul cercetării studenţilor români din Roma asupra asemănărilor între iile româneşti şi portul tradiţional italian, ce va fi prezentat publicului printr-o galerie fotografică.

Hora Sânzienelor

În program:

Prezentarea de modă creativă, însoţită de povestirea basmului Cele 12 fete de împărat şi palatul fermecat de Petre Ispirescu tradus şi adaptat în limba italiană;

Prezentarea cărţii Iubiri de liceu de Luciana Marinescu;

Moment artistic cu Elena Lazăr;

În cadrul evenimentului vor fi expuse tablouri semnate de Elena Dabija.

Elegante ţinute Yves Saint Laurent

Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) este o organizaţie neguvernamentală, care reuneşte 12.000 de studenţi români din toată lumea, reprezentaţi de 35 de filiale active. În luna februarie 2015, noua echipă a relansat activitatea ligii în Roma. LSRS este deschisă tuturor studenţilor români aflaţi la studii în Cetatea Eternă.

Scriitoarea Luciana Marinescu a debutat în anul 2013 cu romanul Traseul unei vieţi anterioare, iar în anul 2014 a publicat romanul Ancorat în trecut. Recent a lansat al treilea roman al său, intitulat Iubiri de liceu.

Elena Lazăr este studentă la Liceul de Muzică din Anzio Chriss Cappel College, unde studiază canto clasic (mezzosoprană), pianul şi orchestra. Studiază în privat canto modern şi muzica populară, prin care menţine legătura cu tradiţiile şi muzica românească. În 2014 a câştigat Premiul Publicului la un concurs de tinere talente difuzat la radio şi tv, posturi regionale. În august urmează să joace într-un film realizat în România, organizat în cadrul proiectului Tabăra de film.

Elena Dabija este stabilită în Italia. Dragostea pentru artă şi pasiunea pentru pictură i-au adus acestei românce multe satisfacţii, participând cu lucrările sale la câteva expoziţii. Pictează din vremea copilăriei, tehnica deprinzând-o la Şcoala Populară de Artă din Brăila.

Ii româneşti din cele trei Principate istorice româneşti, la Bratislava

Emilio Pucci, inspirat de ia românească

Ambasada României în Republica Slovacă şi Institutul Cultural Român de la Praga organizează, în perioada 23-30 iunie, un program cultural dedicat popularizării iiei româneşti tradiţionale în ţara de reşedinţă, dat fiind faptul că pe data de 24 iunie se sărbătoreşte, din 2013, de Sânziene, Ziua Universală a Iiei.

Programul va cuprinde:

– Expoziţie personală de artă plastică Ioan Popei, Flori din Carpaţi – 23-30 iunie 2016, Galeria Archa

– Prezentare de standuri cu ii româneşti din cele 3 principate istorice româneşti: Moldova (Piatra Neamţ), Muntenia (Horezu) şi Transilvania (Sibiu) – 24-25 iunie 2016, Primaciálne námestie

– Întâlniri de lucru cu reprezentanţi ai Academiei de Arte din Bratislava – 27-28 iunie 2016

Rafinată rochie semnată de Alberta Ferretti

Ia, caracteristică portului naţional românesc, făcută din pânză şi împodobită cu alese cusături, este matricea noastră culturală, un simbol al identităţii şi al creativităţii spaţiului românesc, care dăinuie din timpuri străvechi. Materialele tradiţionale şi motivele aplicate (flori, fluturi sau elemente geometrice) reflectă şi astăzi conservarea moştenirii ancestrale, transmisă din generaţie în generaţie.

Despre pictorul Ioan Popei, profesorul Lucian Strochi, critic de artă al Departamentului de „Artă şi Cultură”, Piatra-Neamţ, afirma: „În picturile sale, artistul Ioan Popei foloseşte proprietăţile terapeutice ale culorilor, indiferent de tema aleasă de acesta în tablourile sale. Artistul mă face să cred că probabil el însuşi este vrăjit de picturile sale”.

ICR Budapesta sărbătoreşte Ziua Universală a Iei, la Jula

Creaţie Carolina Herrera

În 24 iunie 2016, cu începere de la ora 18.00, Institutul Cultural Român Budapesta sărbătoreşte Ziua Universală a Iiei printr-o expoziţie cu atelier de confecţionare a iiei realizate de Aurelia Matei-Lazea şi Pălăguţa Hodor şi un concert al naistului Radu Nechifor.

Programul cultural este realizat în colaborare cu Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria (UCRU) şi se va desfăşura la sediul acesteia, din Jula.

Radu Nechifor este naist, profesor şi artizan de naiuri. A început studiul muzicii la vârsta de 12 ani în cadrul Liceului de Artă din Sibiu. În 2003 este admis primul la catedra de nai a maestrului Gheorghe Zamfir, de la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. A câştigat numeroase premii la concursuri de specialitate, între care Marele Premiu la concursul naţional „Strugurele de Aur” de la Alba-Iulia, sau Marele Premiu la concursul de nai „Creation pour la Paix”, desfăşurat la Ateneul Român din Bucureşti. A concertat în multe ţări ale lumii, printre care amintim: SUA, Canada, Elveţia, Franţa, Italia, Germania, Cehia şi Grecia.

Aurelia Matei-Lazea este creator popular, păstrătoare a meşteşugurilor şi tradiţiilor locale din zona Munţilor Apuseni. A participat printre altele la proiectul cultural Reconstituirea portului tradiţional din Gârda de Sus, Alba – restituire parţială a patrimoniului imaterial local, proiect iniţiat de Asociaţia Artă şi Tradiţii Meşteşugăreşti Alba – ATMA şi finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

Alaiul Sânzienelor

„Aurelia Matei din Gârda de Sus este un om de poveste. Ai crede că este un personaj dintr-un roman scris în urmă cu mai bine de un secol, dacă nu ai vedea fotografiile făcute în gospodăria ei, dacă nu ai citi despre urcuşul epuizant care este, pentru Aurelia, doar un fapt cotidian”, o caracterizează Petruţa Pop, Revista de Alba.

Pălăguţa Hodor, creator popular din Slătioara, Maramureş, din mâinile căreia ies ţesături excepţionale. Pe unde merge, este însoţită pretutindeni de războiul de ţesut şi de fus. Face parte din Asociaţia Meşterilor Populari Clujeni.

Ea mărturiseşte: „Am realizat haine de vară şi de iarnă (costume populare), trăişti, cerge, ţoluri, şterguri, feţe de masă, lepedeauă, saci de dus la moară, cipce pentru clopuri, zgărzi, zgărdane şi tot ce a fost necesar pentru familie şi pentru gospodărie. Vopsesc lâna în culori naturale tradiţionale şi în culori actuale”.

Se deschid cerurile de Sânziene

ETHNOTIC Project

Sânzienele sau Drăgaica, sărbătorite pe 24 iunie, reprezintă o celebrare a iubirii şi fertilităţii, printr-o serie de ritualuri pentru sănătatea oamenilor şi belşug în gospodărie şi practici ale fetelor pentru a-şi afla sortitul şi momentul în care se vor mărita.

În tradiţia creştin ortodoxă, 24 iunie este ziua Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, eveniment ce pregăteşte minunea naşterii Mântuitorului dintr-o fecioară. Pe de altă parte, sărbătoarea Sânzienelor e înconjurată de diverse credinţe laice. Una dintre ele este că jocul ielelor îl va lăsa mut sau nebun pe cel care îi este martor în noaptea de dinainte.

Ziua Sânzienelor ar avea la origine un cult roman pentru zeiţa Diana, numele de Sânziana, aşa cum este cunoscută sărbătoarea autohtonă în special în Ardeal, provenind din „Sancta Diana”, în timp ce în Muntenia şi Oltenia se sărbătoreşte Drăgaica, după numele slav.

Sărbătorită în mijlocul verii, Ziua Sânzienelor este considerată a fi şi momentul cel mai bun pentru culegerea plantelor de leac, dar şi de descântec. În Noaptea de Sânziene, femeile culeg flori şi ierburi care vor fi folosite contra bolilor şi altor rele. Legendele spun că Sânzienele, nişte fete foarte frumoase, care trăiesc prin păduri sau pe câmpii, se prind în horă şi dau puteri magice plantelor. Aceste zâne bune, dacă sunt sărbătorite cum se cuvine, fac culturile să rodească, dau prunci sănătoşi femeilor căsătorite, înmulţesc păsările şi animalele şi tămăduiesc bolnavii. În schimb, dacă oamenii nu le sărbătoresc cum se cuvine, ele se supără şi devin asemenea zânelor rele cunoscute în popor drept iele sau rusalii.

Principesa Ileana, Regina Elena, Regina Maria, fosta Elisabeta a Greciei

Ielele sunt descrise ca nişte fecioare zănatice, cu o mare putere de seducţie şi cu puteri magice. Se crede despre ele că locuiesc în văzduh, în păduri sau în peşteri, pe maluri de ape şi apar în special noaptea la lumina lunii, rotindu-se în horă, în locuri retrase, dansând goale, cu părul despletit. Locul pe care au dansat rămâne ars ca de foc şi iarba nu mai creşte acolo. Se crede că în Noaptea de Sânziene ielele se adună şi dansează în pădure, iar cine le vede rămâne mut sau înnebuneşte.

În Noaptea de Sânziene se fac focuri în care se aruncă substanţe cu arome puternice, băieţii agită făclii, se strigă şi se cântă din bucium. Localnicii din satul bistriţean Maieru păstrează obiceiul vechi de câteva sute de ani ca, în ajunul sărbătorii de Sânziene, să aprindă focuri prin care sar pentru a se purifica.

Practicile legate de cunună, aprinderea unei torţe de către flăcăi, torţă numită făclia de Sânziene alte caracteristici specifice Sânzienelor, îi îndreptăţesc pe etnologi şi folclorişti să considere această sărbătoare drept una a Soarelui.

Sărbătoarea Sânzienelor se manifestă prin numeroase ritualuri, menite să asigure rodnicia lanurilor şi fertilitatea. În timp ce femeile măritate pot urma ritualuri pentru a avea copii, fetelor le sunt rezervate alte obiceiuri, pentru aflarea sortitului în noaptea de Sânziene.

Opreg cu Ciucuri, Banat, secolul XIX

La baza acestor ritualuri stau florile galbene numite sânziene ce cresc în poieni şi care sunt culese de fete, în muzica şi chiuiturile flăcăilor, pentru a le împleti apoi în formă de cerc pentru fete şi de cruce pentru băieţi. Cununile se pun în casă, pe porţi, la ferestre, pe şuri, pe stupi şi chiar pe ogoare, în credinţa că ele vor ocroti casa şi gospodăria, vor aduce noroc, sănătate şi belşug.

Fetele îşi aruncă aceste cununi pe un acoperiş, cele care rămân prinse prevestind măritişul apropiat, sau peste vite: dacă nimereşte una tânără, fata se va căsători cu un tânăr, iar dacă i se prinde cununa într-una bătrână, un om în vârstă îi va fi alesul.

Pentru a-şi vedea sortitul, fetele dorm în noaptea de Sânziene cu un bucheţel din aceste flori sub pernă. De asemenea, dacă le poartă în păr sau la sân, fetele, dar şi femeile măritate vor fi mai atrăgătoare şi mai drăgăstoase.

Un alt obicei este alaiul Drăgaicei – cea mai frumoasă şi mai cuminte dintre fetele satului, care colindă alături de alte tinere îmbrăcate în alb. La răscruci, fetele se opresc şi fac o horă cântând. Se mai obişnuieşte şi ca fetele să fie udate de flăcăi, care umblă prin sat din zorii zilei cu flori de sânziene la pălării.

Tot de Sânziene există un ritual al spălării cu rouă. Roua trebuie adunată în zori de pe plante, în locuri necălcate, pe o pânză albă, stoarsă apoi într-o oală nouă. Bătrânele care se ocupă de asta aduc apoi roua în sat, fără a vorbi pe drum şi evitând să întâlnească pe cineva. Cu această rouă se vor spăla fetele care vor să se mărite repede, dar şi femeile măritate care vor să fie iubite de soţi şi să aibă copii frumoşi şi sănătoşi.

O superstiţie care se referă tot la dragoste spune că îndrăgostiţii care fac împreună baie în râu sau în mare de Sânziene se vor iubi toată viaţa.

Fotă, Muscel, începutul secolului XX

Joi, 23 iunie, de la orele 19.30, sunteţi invitaţi şi la evenimentul Se deschid cerurile de Sânziene, în Grădina Interioară de la Școala Centrală.

„Unii spun că în noaptea aceasta, exact la miezul nopţii, se deschid cerurile. Nu prea înţeleg cum s-ar putea deschide, dar aşa se spune: că în noaptea de Sânziene se deschid cerurile. Dar probabil că se deschid numai pentru cei care ştiu cum să le privească…”, scria Mircea Eliade.

“La Sânziene se înjumătăţeşte anul, iar la miezul zilei Soarele joacă pe cer”. E ziua în care vara începe să dea înapoi, iar cucul amuţeşte, căci a cântat neîntrerupt trei luni. În dimineaţa de Sânziene fetele se spală goale în rouă pentru a fi drăgăstoase. Sânzienele sunt şi o sărbătoare a iubirii, e ziua în care e bine să faci dragoste, căci Sânzienele aduc bucurie şi rod celor care le serbează. La Sânziene păsările se jelesc căci începe vara să dea spre iarnă. Bărbaţii dau flori fetelor, căci de Sânziene, florile şi tot câmpul încep să dea-napoi. Sânziana umblă în această zi, cea mai lungă din an, pe de-asupra pământului, cântă şi dansează, însoţită de zâne tinere fecioare, purtând toate cununi de flori pe cap şi spice de grâu.

Sărbătoarea Sânzienelor sau Drăgaica va fi marcată cu muzică, istorisiri, şezătoare cu poveşti despre Sânziene şi Rusalii, lecturi din romanul Nuntă în cer de Mircea Eliade, toate acestea învăluite în atmosfera celei mai lungi zi din an.

Lectura unor pasaje deosebite, culese din romanul lui Mircea Eliade va fi însoţită de muzica adusă de Alexandru Anghel de la Radio Guerrilla, iar florile de Sânziene, spicele de grâu, colacii calzi – simbolul Soarelui -, lumina şi mirosurile de iunie vor crea o atmosferă deosebită.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.