În templul operei lui Ceaikovski, cu „Evgheni Oneghin”

Miercuri, 21 septembrie şi vineri, 23 septembrie, la ora 19.00, în cadrul Festivalului Internaţional „George Enescu”, pe scena Operei Naţionale Bucureşti, se vor desfăşura două reprezentaţii extraordinare ale operei „Evgheni Oneghin”. Rolurile principale vor fi interpretate de trei invitaţi speciali, artiştii de talie internaţională Levente Molnar (Oneghin), Marius Brenciu (Lenski), Iveri Tamar (Tatiana). Alături de aceştia vor evolua soliştii şi colaboratorii ONB Maria Jinga (Olga), Pompeiu Hărăşteanu (Gremin), Ana Maria Comşa (Larina), Sorana Negrea (Filipievna), Florin Diaconescu (Triquet), Dan Indricău (Căpitanul / Zaretsky).

Conducerea muzicală a spectacolului îi aparţine dirijorului Iurie Florea. Lucrarea semnată de Piotr Ilici Ceaikovski, după romanul în versuri scris de Aleksandr Sergheevici Puşkin, este montată pe scena ONB în regia lui Ion Caramitru, decorurile sunt realizate de scenografa Maria Miu, iar costumele de Viorica Petrovici. Corul este pregătit de maestrul Stelian Olariu. Din echipa de creaţie a spectacolului fac parte şi Florin Fieroiu – coregrafie, Florica Stănescu, Mirela Simniceanu – mişcare scenică şi coregrafie şi Chris Jaeger – light designer.

Evgheni Oneghin

În luna mai a anului 1877, cîntăreaţa E. Lavrovskaia i-a sugerat lui Ceaikovski ideea de a scrie o operă inspirată de romanul „Evgheni Oneghin” de Puşkin. Iniţial compozitorul trece cu vederea această propunere, însă mai tîrziu, entuziasmat de acest subiect, începe lucrul cu mare ardoare asupra unei noi opere. „Captivat de imaginile poetice ale romanului, de bogăţia spirituală a personajelor, de caracterul profund uman al acţiunii, Ceaikovski s-a străduit să redea prin muzică sentimentele pure, profunde, chipuri gingaşe, pasiuni înflăcărate, caractere tipic naţionale, peisajul rusesc, de la începutul secolului al XIX-lea. El şi-a concentrat atenţia asupra profilului moral al personajelor, zugrăvind în acelaşi timp împrejurările care determină dramele sufleteşti ale oamenilor. Veridicitatea personajelor redate cu naturaleţe şi sinceritate, farmecul inegalabil al muzicii constituie trăsături care menţin ferm opera «Evgheni Oneghin» în repertoriul teatrelor europene”.

Iveri Tamar

„… Dacă vreodată o muzică a fost compusă cu avânt nestăvilit, cu dragoste faţă de subiect şi faţă de personaje, aceea e muzica din «Oneghin». Mă topeam şi fremătam de o nespusă desfătare, inexplicabilă, scriind-o. Şi dacă se va răsfrânge asupra spectacolului măcar o părticică infimă din ceea ce am simţit eu când am compus această operă, voi fi foarte mulţumit…”, afirma Ceaikovski.

Originar din România, baritonul Levente Molnár şi-a încheiat studiile muzicale în Ungaria, începutul de carieră fiind marcat de debutul în 2006 la Opera de Stat din Budapesta, unde timp de trei ani fusese membru al Studioului de Operă. Deprinderea unor noi roluri şi maturizarea sa artistică au coincis în 2008 cu un nou debut intens mediatizat, la „Royal Opera House” (Covent Garden) din Londra. În prezent membru al „Operei de Stat Bavareze”, Levente Molnár continuă „cucerirea” scenelor internaţionale, dovadă recentele apariţii de succes cu roluri precum Wolfram din „Tannhäuser” (Richard Wagner), la Bordeaux, Ford din „Falstaff” (Giuseppe Verdi) la „Opera de Stat Bavareză” sau Figaro din „Il Barbiere di Siviglia” (Gioachino Rossini) la „Royal Opera House” din Londra.

Marius Brenciu

Format de şcoala de canto românească, Marius Brenciu, stabilit acum la Bruxelles, este primul cântăreţ din lume care câştigă atât premiul pentru lied cât şi cel pentru repertoriul de operă la „BBC Cardiff Singer of the World Competition” în 2001. Apariţiile pe scene din Bruxelles, Berlin, München, Bucureşti, Hamburg, Geneva, Zürich, Paris, Toulouse, Lyon, Lisabona, Monte Carlo, Göteborg, Cardiff, Amsterdam, Tokyo, Tel Aviv, New York, San Francisco, Madrid, Roma, Edinburgh sau Londra, alături de cei mai mari solişti ai momentului, cât şi aclamaţiile presei internaţionale sunt dovezi certe ale succesului de care se bucură peste hotare muzicianul de origine română. Personajul Lenski din „Evgheni Oneghin” de Piotr Ilici Ceaikovski a fost mereu rolul său de suflet.

Câştigătoare a premiului al II-lea la Concursul Internaţional „Voci Verdiane”, Busseto – 1998 şi, un an mai târziu, a primei poziţii pe podium la Concursul „Mozart” de la Salzburg, soprana georgiană Tamar Iveri cunoaşte o afirmare rapidă pe scenele internaţionale: „Don Carlo” la Bonn, „Simon Boccanegra” cu Deutsche Oper Berlin şi Covent Garden, „La Bohème” cu Wiener Staatsoper, „Otello” la Veneţia sau participarea la turneul japonez cu Teatro alla Scala şi dirijorul Riccardo Muti. „Binecuvântată cu o frumuseţe unică, voce catifelată şi instincte dramatice” (Houston Press), Tamar Iveri a debutat în rolul Tatianei din „Evgheni Oneghin” de P.I. Ceaikovski în 2008, la Bayerische Staatsoper din München.

Scena balului

Actorul Ion Caramitru a semnat, ca regizor, la Belfast, în urmă cu 16 ani, prima lui viziune scenică cu „Evgheni Oneghin”. Povestea prinde acum viaţă într-un alt ritm: iubiri, trădări, exaltări romantice sunt abordate cu un ochi cinematografic. Despre felul în care a conceput această capodoperă lirică ceaikovskiană Ion Caramitru mărturisea: „Am încercat să rezolv totul într-un stil, să zicem, cinematografic. Am repovestit, oarecum, toată opera, i-am dat alt ritm. Am creat acele tablouri vivante, menite să dea o mai mare valoare estetică spectacolului. Balurile, de pildă, au căpătat viaţă. Am gândit decorul ca pe un «puzzle», ca pe nişte piese care se fac, se desfac şi se recompun în faţa spectatorului, ocolind, astfel, unele «lentori» posibile”.