Două acorduri cu FMI de la începutul crizei şi cea de-a zecea misiune de evaluare care se încheie astăzi arată că până acum România şi-a făcut toate temele, însă cel mai important indicator – numărul de salariaţi – nu arată că economia şi-ar fi revenit: peste 630.000 de salariaţi au ieşit din statistici.
Indiferent de semnalele încurajatoare pe care le-au dat ceilalţi indicatori macroeconomici în ultima perioadă- creşterea PIB-ului cu 3% în trimestrul trei al anului (faţă de T3 din 2010), reducerea ratei inflaţiei sub 4% anul acesta (în intervalul ţintit de BNR), creşterea salariului mediu net pe economie cu 14% (în august 2011 faţă de august 2008) sau scăderea ratei şomajului (avem sub 450.000 de şomeri şi una dintre cele mai mici rate ale şomajului din Europa) – scăderea ratei de ocupare este statistica cea mai relevantă care arată că România nu reuşeşte să iasă din criză, scrie zf.ro.
„Dacă am luat 20 de miliarde de euro de la FMI fără să creăm locuri de muncă, le-am luat degeaba. Cel mai important lucru e ca populaţia să fie ocupată, iar noi abia dacă reuşim să ocupăm jumătate din populaţia aptă de muncă. Oamenii nu au de lucru nu pentru că nu vor să lucreze, ci pentru că nu au unde şi de aceea au ajuns să plece la muncă în străinătate”, crede profesorul Şcolii Naţionale de Ştiinţe Politice şi Administrative Vladimir Pasti, sociolog şi politolog specializat în studierea evoluţiilor politice şi sociale ale tranziţiei româneşti.
Numărul de salariaţi a ajuns în august la aproape 4,2 milioane, fiind cu peste 630.000 mai mic faţă de statisticile de la începutul crizei.
Noul Cod al muncii, una dintre cele mai controversate legi care ar fi trebuit să reformeze piaţa muncii şi să stimuleze angajările, nu a reuşit să aducă o îmbunătăţire semnificativă: plus 43.000 de salariaţi în patru luni, majoritatea fiind joburi „scoase la suprafaţă” din cauza înăspririi amenzilor pentru munca la negru.
Numărul de salariaţi din România a ajuns la un minim al ultimilor 50 de ani în luna ianuarie a acestui an, când a scăzut sub 4,1 milioane de persoane.
Cea mai bună evoluţie a acestui indicator a fost în timpul guvernului Tăriceanu (2004 -2008), când în statistici au apărut peste 340.000 de noi angajaţi.
Rata de ocupare din România – raportul dintre numărul total de persoane apte de muncă şi numărul de angajaţi care lucrează legal – a fost de 58,8% în trimestrul doi al acestui an, ceea ce înseamnă că numai 4,5 – 5 milioane de români din cei 8 milioane apţi de muncă lucrează cu forme legale.
Principalul obiectiv al celor care au promovat introducerea noului Cod al muncii – Consiliul Investitorilor Străini – era ca noua legislaţie să ducă la o flexibilizare a pieţei muncii, în aşa fel încât rata de ocupare să crească măcar cu 5-6%, având în vedere că, până în 2020, România ar trebui să ajungă la o rată de ocupare de 70% (cum este în prezent în Germania).