Cel mai mare proiect comun

Începe construcția podului energetic de peste Prut

Monopolul transportului de gaz din România, Transgaz, a lansat în licitație contractul care va modifica total raportul relațiilor dintre România și Republica Moldova. Pentru prima dată după Revoluție, țara noastră face pași concreți pentru apropierea de frații de peste Prut și le oferă o alternativă la dependența de fluxul de gaze din Rusia, care acordă Moscovei o mare influență în politica Basarabiei. Contractul, cu o valoare de 90 milioane euro pe care Transgaz tocmai l-a scos la licitație în Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice SICAP, vizează, “Execuția conductei de transport gaze naturale Onești – Gherăești – Lețcani (LOT 1 și LOT 2)“ la proiectul „Dezvoltări ale SNT în zona de Nord – Est a României în scopul îmbunătățirii aprovizionării cu gaze naturale a zonei precum și a asigurării capacităților de transport spre Republica Moldova”. Jumătate din valoarea contractului o reprezintă achiziția de țevi, robinete și alte materiale necesare.

Acest proiect, care a fost declarat de Guvern “de importanță națională”, are ca scop extinderea capacității de transport dintre sudul țării, la Marea Neagră, unde se vor prelua miliardele de metri cubi de gaze ce vor fi extrase offshore (companiile au amânat până la anul decizia de investiții, dar încheie deja contracte pentru lucrări și chiar vânzarea anticipată a gazelor – n.r.), pentru a asigura evacuarea către Moldova, încă din 2020. Transgaz se va coordona cu omologul său din Basarabia, o firmă care tocmai a fost cumpărată tot de Transgaz, pentru că lucrările de pe malul românesc al Prutului vor fi dublate de unele similare la moldoveni care acum construiesc o stație de compresie și un gazoduct de la Ungheni către Chișinău. Din 2020, când lucrările vor fi finalizate, SNT (Sistemul Național de Transport) românesc va putea livra circa 1,5 miliarde de metri cubi către Chișinău, reducând la peste jumătate dependența moldovenilor de Gazprom, care acum este totală. De patru ani, România și Moldova sunt unite printr-un gazoduct, Iași – Ungheni, dar acesta, deși inaugurat cu mare pompă în timpul Guvernării Ponta, a rămas mai mult un proiect demonstrativ. Aceasta pentru că nu are capacitate semnificativă, fiind bun să ducă doar câteva milioane de metri cubi către Ungheni, un orășel de peste graniță. Miza este Chișinăul, al cărui consum justifică investițiile în interconectare făcute, aceasta ca să nu mai vorbim de dimensiunea politică a actului.

„Dezvoltarea acestui culoar de transport gaze naturale are în vedere asigurarea funcţionării la parametrii tehnici proiectaţi, a interconectării fizice bidirecţionale cu Republica Moldova (în funcţiune din anul 2014, între Iaşi şi Ungheni). În acest scop se impune reabilitarea unora dintre conductele existente ale acestui culoar, precum şi construirea de conducte noi şi amplasarea a doua staţii noi de comprimare”, se arată în strategia Transgaz.

Importanță națională

Dezvoltarea Onești – Gherăești – Lețcani a fost aprobată, în luna mai a acestui an, prin HG (Hotărâre de Guvern). Nota de fundamentare a HG face referire şi la faptul că o parte din gazele care vor fi extrase din platoul continental românesc al Mării Negre ar putea ajunge în Republica Moldova, ţară dependentă de gazele ruseşti.

„Prin evaluările actuale ale posibilităţilor de coordonare în implementare ale proiectului, cu cel derulat pe teritoriul Republicii Moldova şi, în corelare cu accesul la resursele din offshore Marea Neagră, se estimează un termen de punere în funcţiune comun, 2019-2020. Ţinând cont de aspectele menţionate mai sus, implementarea în timp util a Proiectului devine imperios necesară”, se arată în nota de fundamentare a HG menționată.

Export către Viena, teoretic. Politic, spre Ucraina și Moldova

Cele 200 de miliarde metri cubi, atât cât sunt rezervele estimate de gaz din perimetrele concesionate în Marea Neagră către Exon – Petrom, Lukoil – Romgaz și Black Sea Oil & Gas, ar trebui să alimenteze în parte România, iar restul să se exporte, având în vedere că țara noastră nu are capacitate să “ardă” suplimentar 7-8 miliarde de metri cubi pe an, atât cât este estimarea de extracție a actorilor implicați. Varianta oficială este UE, pe la Baumgarten Viena, cerută cu insistență de Bruxelles și OMV. Americanii de la Exxon și BSOG ar putea avea însă o altă viziune.  Ei ar putea ținti Ucraina, cu o piață uriașă de 40  miliarde metri cubi și, în conflict deschis cu Rusia și Bulgaria, au de dus și o luptă geopolitică în regiune, nu numai comercială. Este extrem de greu să concureze Gazprom în Austria și Germania, aceste piețe fiind tradițional ale Gazprom, care construiește în prezent un nou gazoduct North Stream 2 către Germania cu o capacitate de 55 miliarde mc. Dar pot lua piața Ucrainei și a Bulgariei, ceea ce înseamnă o lovitură puternică, inclusiv de imagine, la adresa Rusiei. Până la urmă, nici Petrom nu ar zice nu unei noi oportunități. Iată ce declara, la începutul anului, Mariana Gheorghe, fost director al companiei: „În această perioadă noi purtăm discuții și analizăm scenarii de vânzare pe astfel de piețe din vecinătate, dar ele trebuie să fie calibrate cu disponibilitatea de interconectivități între România și piețele potențiale. Nu avem niciun contract încheiat la această oră“. Termenul-cheie este disponibilitatea de interconectivități. Ori, până când BRUA, gazoductul finanțat de UE care are ca scop să ducă gazele din Marea Neagră la Viena va exista fizic, și dacă va exista, o singură interconectivitate de mare capacitate cu vecinii este certă: cea care este și acum, prin Dobrogea (Isaccea – Negru Vodă), către sudul Europei ori Ucraina.

România are acum o producție de circa 11 miliarde de metri cubi anual, împărțită între Romgaz și Petrom. Un miliard se importă din Rusia. În Marea Neagră sunt rezerve estimate de 200 miliarde metri cubi. Deciziile concesionarilor de perimetre de a investi sunt amânate până la anul.

 

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1
Mihai Soare 1056 Articole
Author

6 Comentarii

  1. Deci trag ai nostrii conducta pe banii romaniilor gazul merge de la noi fiind acum a austrieciilor si le umplu lor buzunarele.Gazul o sa fie mai scump decat daca l-ar fi luat moldovenii de la rusi.Deci afacerea courului si pt romani si pt moldoveni.Cand o sa se termine gazul si noi si moldovenii cu jalba-n protap la rusi dupa gaz .

  2. Foarte bine. Cam târziu dar este bine și acum. Dar dacă îmbuibata de firmă care este cu distribuția refuză să extindă rețeaua, nu se implică Transgaz să ducă gaz în Brad, în Țara Moților, în satele din Banat și în mii de localități din România ce sunt dependente iarna de lemnele de foc, tot mai scumpe de când vândlemne și magazinele de bricolaj.

  3. Daca vor sholdovenii sa-si dea suveraniatea pt un litru de gaz, teaba lor…, colonizarea miticilor are doar un singur scop… 🙂

  4. „…le oferă o alternativă la dependența de fluxul de gaze din Rusia” !! Ha ha ! Asta-i cea mai tare ! De parca gazele din Romania n-ar veni tot din Rusia ! Asa ca, dupa „circuitul apei in natura”, vom asista acum si la „circuitul gazului in natura”, de n-o sa mai stie saracutu’ nici el pe unde se afla … Rusia, Moldova, Romania, inapoi Moldova … Si, in alta ordine de idei, ba, fiti atenti : la cit de slabi sint, parca vad ca acea conducta din imagine va servi, pe directia Rep. Moldova – Romania, la un debit de cel putin 500 de moldoveni pe ora !

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.