Inflație și haos legislativ

România conduce detașat în topul țărilor care schimbă peste noapte legislația. Și nu oricum. Modificările cadrului normativ al țării s-a realizat anul trecut îndeosebi de către Guvern, în detrimentul Parlamentului. Țara a fost astfel condusă într-un mod nedemocratic, iar principala putere legislativă a țării, aleasă prin vot direct de cetățeni, a fost dată deoparte.

Pentru al patrulea an consecutiv, România este pe primul loc în Europa Centrală și de Est la numărul de modificări ale legislației, cu 280 de legi din 1.040 adoptate în perioada 1 august 2016 – 1 august 2017, după cum relevă studiul AcTrend 2017, realizat de Grayling.

Parlamentul doarme, Guvernul „fierbe“ la foc continuu

Modificările legislației s-au realizat în 2017 prin acte inițiate de Guvern în proporție de 79,97%, contribuția Parlamentului fiind de 20,03%. România are astfel cel mai mare procentaj de legi adoptate prin procedură extraordinară, din Europa Centrală și de Est, respectiv 47%, de cinci ori mai mare față Slovacia, situată pe locul al doilea, cu 9,5%.

Mai mult, contrar tendinței regionale de scădere a modificărilor legislative care vizează activitatea companiilor, anul trecut fiind de doar 17,7%, în țara noastră actele normative care au impact asupra mediului de afaceri au fost în creștere, situându-se la 54,7%.

Prin comparație, în țările din regiune, doar 17,7% din modificările legislative cu impact asupra activității companiilor au fost adoptate prin procedură extraordinară.

România este pe primul loc și în privința schimbărilor legislative, pentru al patrulea an consecutiv, cu 280 de legi adoptate, din totalul de 1.040, se arată în raportul AcTrend 2017 al Organizației Grayling. Studiul a luat în calcul doar actele adoptate de Parlament, nu și pe cele ale Guvernului.

Circa jumătate din legile adoptate anul trecut, respectiv 45%, afectează în mod semnificativ companiile, iar 36% din acestea au impact asupra mediului de afaceri în general. Prin 11 acte normative s-au adus modificări asupra a 290 de articole ale Codului fiscal. Deși țările din regiune au înregistrat o scădere a numărului de acte normative care vizează mediul de afaceri, în România s-a înregistrat o creștere.

Din cele 280 de legi adoptate de Parlamentul țării, 157 privesc educația, cultura, administrația şi justiția. 123 de legi au avut efecte directe asupra companiilor, 50 dintre ele vizând mediul de afaceri: bugetul, Codul fiscal, concurența, achizițiile publice.

Țările vecine – în scădere, România – în creștere

Deși în regiune numărul actelor normative emise de autorități a fost în scădere, România a înregistrat o creștere de 9%, comparativ cu perioada 2013-2014. În 2017 au fost adoptate în România 1.388 de acte normative, din care: 278 de legi, 117 ordonanţe de urgenţă, 30 de ordonanţe simple, 963 de hotărrâri de guvern. Și numărul ordinelor emise de ministere a fost ridicat, cele mai multe fiind în domeniile fiscal și al muncii: 3.344 ale ministrului de Finanțe și 1.907 ale ministrului Muncii și Protecției Sociale.

Spre deosebire de România, în țările din regiune actele normative n-au mai vizat atât de mult sectorul financiar, cât mai ales domeniul serviciilor – 14%, agricultura – 12% și sănătatea – 11%. Sectoarele cel mai puțin afectate au fost IT&C și cel energetic.

„În ultimele 12 luni au avut loc alegeri în Bulgaria, România şi Cehia, ceea ce a avut un impact puternic asupra numărului de legi şi proceduri legislative în general. Aşteptăm să vedem ce ne rezervă lunile următoare, când electoratul din Ungaria este aşteptat la urne, Cehia se va pregăti pentru alegerile prezidenţiale, iar Bulgaria va prelua preşedinţia CE“, este de părere Peter Fecko, director general  Grayling CEE.

290 de modificări ale Codului fiscal în 2017

Anul trecut au fost modificate ori completate 290 de articole din Codul fiscal, prin 11 acte normative.

„Media modificărilor anuale ale Codului Fiscal la nivel european a diverselor aspecte tehnice, în niciun caz fundamentale, este de 50. De asemenea, timpul mediu de dezbatere cu partenerii sociali şi stakeholderii pentru implementarea măsurilor de modificare a legislaţiei cu incidenţă asupra mediului economic este de trei ani. În România, am atins un record nemaiîntâlnit de 0 zile (a se vedea ultima OUG de modificare a dialogului social). Modificările au afectat încrederea IMM-urilor în sistemul fiscal şi au implicat costuri ridicate de modificare a programelor de contabilitate, de consultanţă şi de implementare a modificărilor. Reiterez faptul că este necesară asigurarea stabilităţii cadrului legal şi predictibilităţii pentru IMM-uri, cu simplificarea birocraţiei, reducerea cheltuielilor administrative şi valorificarea bunelor practici în domeniul reglementărilor fiscale din celelalte state europene“, spunea Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR.

Și economistul Bogdan Glăvan atrăgea atenția anul trecut că instabilitatea legislativă va frâna creșterea economică.

„Se va întâmpla că vom avea o creştere de fiscalitate, pentru că Guvernul are în continuare o problemă la buget, dar nimeni nu-şi poate face un plan. Țările care n-au reușit să ofere un climat stabil pentru acumulare de capital au rămas sărace, au fost părăsite de propriii cetățeni. Din România au plecat 3 milioane de persoane, adică 30 la sută din forţa de muncă.“

Profesorul de finanțe comportamentale Adrian Mitroi explica, într-o analiză detaliată a noilor măsuri fiscale luate de Guvern anul trecut, că, deși acestea nu sunt bune, România are nevoie de ele.

„Eu plec de la premisa pozitivă pe care ne-o dă economia comportamentală, care spune că măsurile astea fiscale ne afectează pe toţi. Nu mă îngrijorez de efectul lor pentru economie, care ar putea să fie unul extrem de nefavorabil. Oricum, economia funcţionează peste potenţial şi are nevoie de un pic de contrapondere fiscală. Deşi ai putea să spui că este o politică fiscală prociclică, unele măsuri au şi conotaţia de contraciclicitate, aşa că sunt nu neapărat pozitive, dar nu sunt îngrijorat. (…) Mi se pare foarte bine şi interesantă bătălia dintre Guvern şi mediul privat. Comentariile de la mediul privat au contat, la un moment dat. Mi se pare în regulă că există o negociere dură între partea publică şi cea privată pe orice măsură fiscală.“

Program european în sprijinul contribuabililor

Spre deosebire de măsurile fiscale luate de guvernanții români, care împovărează contribuabilii, Programul REFIT, inițiat de Comisia Europeană în 2002 și definitivat în 2012, are ca scop supravegherea legislației statelor membre UE, care trebuie să aducă cetățenilor, întreprinderilor și societății în general beneficii, printr-o sarcină administrativă redusă, costuri mai mici și norme mai simple. În șase țări din Europa Centrală și de Est, numărul actelor normative aprobate a scăzut, după trei ani consecutivi de creștere a productivității.

Studiu de caz: Codul civil

Gheorghe Piperea, avocat: „Ne trebuie deci legi nu numai simplu de înțeles, ci și legi de bun-simț. Fiind scris și modificat ori adaptat pentru bănci și finanțat de Banca Mondială, Codul civil nu numai că a înglobat în mod megalomanic (tot) dreptul comercial, dar a ridicat gradul de tehnicitate și de juridicizare la niveluri pe care omul obișnuit (pentru care sunt scrise legile, în general, dar mai ales Codul civil, baza juridică și etică a întregii societăți) nu le mai poate atinge. Codul civil, în multe privințe, a devenit ininteligibil, preluând din domeniul financiar-bancar «marca» prolixității, complexității exagerate și a ultratehnicității.

În legătură cu ultratehnicitatea legilor scrise de experți din domeniul financiar și cu lipsa lor de bun-simţ, un om din sistem, Mervyn King, ne spune: «Nu mulți oameni pot înțelege și reține cu ușurință toate reglementările financiare actuale, iar cei care încearcă nu au impresia că sunt de bun-simţ; această complexitate se autogenerează și creează o proastă reputație sistemului». Ca să vă convingeți, este suficient să încercați să citiți Legea nr. 312/2015 privind rezoluția (falimentul) bancar. Are 204 de pagini format A4, unele articole întinzându-se pe pagini întregi, iar termenii utilizați fiind într-o limbă română mai greu de înțeles decât păsăreasca medicală“.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1
Eugenia Solomon 1416 Articole
Author

9 Comentarii

  1. Asa arata ‘binele” PSDist, plus Hotii si Ajutoare sociale pentru amaratii lor votanti!

    • sa arata „binele ” sorosst. Plus mancarea si cazarea pt nomaziitransil;vani adusi la Bucuresti (confurm postarilor proprii pe paginile ‘Eruptia fluide mucide’).Macar electoratul PSD are unde locui si ce manca din munca lui, dupa ce da toate birurile posibile Inaltelor Port si slugilor lor servicistice.

  2. Ce intoxicare si manipulare ordinara. Deci, Guvernul Romaniei a legiferat in afara Constitutiei Romaniei si a prerogativelor sale de initiativa si reglementare normativa in materie ?! Da, madam Soloman si in plus ca totul a avut loc „noaptea ca hotii”…?! Ia auzi domnule Cornel Nistorescu ce „jurnalisti” ai la Cotidianul, numai buni de a intra in politica in parlament si guvern pentru a legifera in locul acestor „ilegalisti”…?!. R-ati ai dracu de banditi care ati zapacit de cap pe toti ageamii si idiotii neamului de merge tara asta numai din „experienta in experienta” de sa ales praful si pulberea de tot si toate.

    • @IQ100
      Nici sa nu mai dai pe aici cu intoxicarile tale te sorginte bolsevica.

  3. PARLAMENTUL ROMANIEI ARE NEVOIE DE UN AUDIT COMPLET ! …MA TEM CA , CONCLUZIILE AR FI INFRICOSATOARE ! …MA TEM CA , S-AR DESCOPERI UN CANCER AVANSAT AL STATULUI DE DREPT ! CU TOATE ASTEA , NU MAI POATE FI AMINAT MULTA VREME ….REFORMAREA LUI ESTE VITALA !

    • Ar trebui, dar cine sa legifereze asta? Ca doar banda mafiota politica n-a inebunit sa-si taie singura craca de sub fund.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.