Într-un context economic marcat de scăderea dobânzilor și creșterea veniturilor, apetitul românilor pentru creditele de consum în lei a atins cote fără precedent în primul semestru al anului 2024. Luna aprilie a acestui an a marcat un moment istoric, cu un volum record de aproape 5 miliarde de lei în credite noi de consum în lei, iar această tendință s-a menținut și în lunile următoare, cu volume ridicate în jurul a 4 miliarde de lei în mai și iunie.
Cumulat, volumul finanțărilor noi de consum în lei pe parcursul primelor șase luni din 2024 a depășit 23 miliarde de lei, înregistrând o creștere semnificativă de peste 70% față de nivelul din aceeași perioadă a anului precedent.
Această creștere a fost influențată și de scăderea dobânzilor. Dobânzile medii anuale efective la creditele de consum noi în lei au înregistrat o tendință descendentă în prima jumătate a anului 2024, ajungând în lunile mai și iunie la aproximativ 10,5%, în timp ce în aceeași perioadă a anului 2023 depășeau 14%, atingând maximul ultimului deceniu.
Analizând evoluția creditelor de consum în anul precedent, observăm că în primul semestru al anului 2023 împrumuturile de consum ale populației erau mai reduse, cu volume lunare cuprinse între 1,7 miliarde de lei și 3 miliarde de lei, influențate de costurile ridicate și dobânzile mari.
Decizia recentă a boardului BNR de a reduce pentru a doua oară consecutiv dobânda-cheie la 6,5%, în august, a dus la o scădere semnificativă a dobânzilor pe piața interbancară, cu ROBOR la 3 luni coborând sub 5,6%.
Cu toate acestea, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a atras atenția asupra creșterii rapide a creditelor de consum, exprimând îngrijorare în legătură cu raportul dintre soldul creditelor de consum și soldul depozitelor la termen ale populației. Perspectiva inflației a determinat discuții în cadrul BNR cu privire la posibile măsuri de sterilizare a excedentului de lichiditate din piața interbancară, care ar putea duce la creșterea ROBOR și, implicit, la majorarea dobânzilor la credite, într-o încercare de a descuraja într-o oarecare măsură extinderea creditelor de consum pe termen scurt.
Românul investește, nene! Un grătar nou, un BMW second hand nou, niște boxe mai puternice, concediile la turci sunt mai scumpe, n-ai cum din salariul minim pe economie. Că dacă crește salariul, crește și inflația și e jale, nu mai intrăm în Schengen.
…mai bine Isarescu s ar uita in ograda guvernului cum creste datoria publica cu un mld pe zi si cum ia guvernul bani de la banci fara numar, fara numar… decat sa vada amaratii care fac bani si tot nu traiesc decent si pt asta se indatoreaza