Ultima oră

INS: Aproape unul din cinci români trăia în sărăcie în 2025

Rata sărăciei a scăzut ușor în 2025, dar milioane de români rămân vulnerabili. Copiii, tinerii și femeile sunt printre cei mai expuși, iar Sud-Estul are cele mai mari probleme.

De Bianca Dumbraveanu - Redactor coordonator
INS: Aproape unul din cinci români trăia în sărăcie în 2025

Sursa: pexels.com

Rata sărăciei a scăzut ușor în 2025, dar milioane de români rămân vulnerabili. Copiii, tinerii și femeile sunt printre cei mai expuși, iar Sud-Estul are cele mai mari probleme.

Aproape unul din cinci români trăia în sărăcie în 2025, arată datele publicate luni de INS. Rata sărăciei relative a fost de 18,4%, iar 5,2 milioane de persoane erau în risc de sărăcie sau excluziune socială. Femeile, copiii și tinerii au fost printre categoriile mai expuse, iar regiunea Sud-Est a avut cea mai mare rată.

În 2025, 3,46 milioane de persoane trăiau în gospodării cu venituri sub pragul sărăciei, potrivit News.ro. Numărul este mai mic față de 2024 cu 127.000 de persoane.

Rata sărăciei a fost mai mare în rândul femeilor, de 18,7%, față de 18% în cazul bărbaților. Cele mai ridicate valori au fost înregistrate la tinerii între 18 și 24 de ani, unde rata a ajuns la 25,8% și la copiii sub 18 ani, cu 23,6%.

Gospodăriile cu minori sau tineri dependenți au fost mai expuse. În cazul acestora, rata sărăciei a fost de 21,2%, față de 14,5% în gospodăriile fără minori sau tineri dependenți.

INS arată și rolul important al pensiilor și al transferurilor sociale. Fără ceste plăți, 44,2% din populație ar fi sub pragul sărăciei. În cazul persoanelor de peste 65 de ani, procentul ar fi ajuns la 87,9%.

Peste trei miloane de persoane, afectate de lipsuri materiale severe

Datele INS mai arată că 16,8% din populație s-a confruntat cu deprivare materială și socială severă în 2025. Asta înseamnă aproximativ 3,16 milioane de persoane.

Femeile au fost mai afectate decât bărbații, reprezentând 55,9% din totalul persoanelor aflate în această situație. Cele mai mari rate au fost înregistrate la copiii sub 18 ani, cu 21,1% și la persoanele de 65 de ani și peste, cu 19,2%.

Tot în 2025, 785.000 de persoane sub 65 de ani trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii. Este vorba despre gospodării în care adulții apți de muncă au lucrat sub 20% din potențialul lor. Ponderea acestor persoane a crescut la 5,6%, de la 4,3% în 2024.

Și aici femeile au fost mai expuse. Ponderea lor a fost de 6,7%, față de 4,6% în cazul bărbaților.

Sud-Estul are cea mai mare rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială

Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială a fost de 27,4% în 2025. Indicatorul corespunde unui număr de 5,2 milioane de persoane. Față de anul precedent, rata a scăzut cu 0,5 puncte procentuale.

Femeile au fost mai afectate decât bărbații: 29,1%, față de 25,6%. Pe grupe de vârstă, cele mai ridicate valori au fost la tinerii de 18-24 de ani, cu 34,2%, și la copiii sub 18 ani, cu 32,4%.

Persoanele fără loc de muncă au fost mult mai expuse decât cele ocupate. În rândul persoanelor ocupate de peste 18 ani, rata a fost de 16%. În cazul celor neocupate, procentul a urcat la 36,5%.

Cele mai vulnerabile gospodării au fost cele formate din doi adulți cu trei sau mai mulți copii dependenți. În cazul lor, rata riscului de sărăcie sau excluziune socială a fost de 50,2%. Au urmat gospodăriile monoparentale, cu 45,7%.

Pe regiuni, cea mai mare rată a fost în Sud-Est, cu 38%. Urmează Sud-Vest Oltenia, cu 36%. La polul opus se află București-Ilfov, unde rata a fost de 13,6%.

INS mai arată că aproximativ 403.000 de persoane s-au confruntat simultan cu toate cele trei situații: risc de sărăcie, deprivare materială și socială severă și trai într-o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii.

CITEȘTE ȘI

1 din 5 români nu are ce pune pe masă. Se așteaptă milioane de euro de la UE

Distribuie articolul pe:

1 comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.