Vampiri, stafii, schelete, vrăjitoare, demoni. Ca în fiecare an, la 31 octombrie, întregul mapamond sărbătoreşte Halloween-ul. Noaptea în care, conform unei tradiţii păgâne, stafiile zboară printre oameni şi sunt întâmpinate de aceştia cu focuri în aer liber, petreceri în costume de rigoare, lectura poveştilor de groază, filme horror, muzică şi, acolo unde se poate, suprema experienţă, vizitarea unei clădiri „bântuite”.
Dus în America de emigranţii irlandezi, Halloween-ul a fost uitat o vreme în Europa. El s-a întors însă, mai ales în ultimul deceniu al secolului al XX-lea, golit, evident, de încărcătura spirituală a vechilor celţi sau a Evului Mediu şi transformat în prilej de petrecere dezlănţuită. În Statele Unite, această sărbătoare este plasată pe al doilea loc în profitul negustorilor, după Crăciun. Decoraţiile adecvate, costumele care de care mai pline de imaginaţie, măştile sunt vândute ca pâinea caldă.
Celţii serbau, cu focuri şi sacrificii animale, cu dansuri rituale şi ofrande către Soare, intrarea în iarnă. 1 noiembrie era la ei ziua Anului Nou. Focurile erau menite să apere casele de spiritele rele, iar oamenii îşi confecţionau costume speciale pentru acest moment din piei şi oase de animale.
Biserica romano-catolică a inclus obiceiul păgân în sărbătorile creştine, stabilind, la 1 noiembrie, Ziua Tuturor Sfinţilor, iar la 2 noiembrie, Ziua Tuturor Sufletelor. Elemente ale serbării păgâne au pătruns în obiceiurile creştine, cum ar fi focurile, şi costumarea în îngeri sau diavoli, urmaţi de stafii, schelete, cranii. Acestea din urmă au generat şi obiceiul sculptării dovlecilor, nelipsiţi în Statele Unite de la distracţia generală.
Frenezia Halloween-ului cuprinde toate vârstele. Copiii colindă speriind lumea, maturii îşi oferă o noapte lipsită complet de inhibiţii.
În cinstea Halloween-ului s-au compus cântece, cum ar fi „Super Freak” al lui Rick James, „Ghostbuster” al lui Ray Parker Jr., „Thriller” al megastarului Michael Jackson, sau „Sounds of Halloween” de None. Li se alătură filme horror ca „Scarry”.
România a intrat şi ea, după 1990, în corul general al Halloween-ului.
Cluburile se întrec în a oferi petreceri costumate, concerte ale unor trupe cunoscute, spectacole, balurile.
Evenimentul central este, de şase încoace, „Halloween Charity Ball”, care urmăreşte strângerea de fonduri pentru programul „Fiecare copil în şcoală”. Personalităţi, oameni de afaceri sunt aşteptaţi la petrecerea de la Palatul Parlamentului, în cadrul căreia are loc şi o licitaţie tăcută cu piese donate de celebrităţi. Invitatul de onoare al acestui eveniment monden este anul acesta actorul Nicolas Cage, aflat în România pentru filmările la „Ghost Rider – Spirit of Vengence”, titlu care se potriveşte mănuşă cu o manifestare de Halloween.
Baluri costumate „populare” aşteaptă amatorii în mai multe puncte ale Capitalei, începând încă de vineri seară. Spectacole şocante, ca „Extreme Halloween Show”, îl învie pe Contele Dracula, într-un decor format dintr-un sicriu mobil, cuşti, cărţi de magie, lanţuri şi artificii, în care alungarea vampirilor ia forme sexy. Există şi un spectacol intitulat „End of the World”, cu două voleuri: „Hypnotic World Stage”, cu Rotopercutor, Dj CAM din Franţa, Zicu & Ufe şi Bully, şi „Lunatic Arena” cu Tom Wilson, Bogman şi OK Corral.
Petrecerile pentru copii nu sunt nici ele neglijate: mici carnavaluri, cărţi de colorat, dovleci de sculptat.
Şi pentru că ne apropiem de iarnă, o ultimă ediţie „BikeWalk”, evident cu ciclişti costumaţi de Halloween, va însufleţi Parcul Tineretului.
În spiritul acestei sărbători, dar cu sobrietatea necesară cărţii, mai multe librării Humanitas din Bucureşti şi din ţară îşi aşteaptă în seara zilei de 30 octombrie vizitatorii cu ceai cald, mere, covrigi şi, mai ales, un discount la cărţile despre vampiri şi vrăjitorie.
Bucureştenii nu au parte de adrenalina unei nopţi într-o clădire bântuită, în afară de cazul în care se decid să plece la Castelul Bran, care, în mod exepţional, poate fi vizitat toată noaptea.
Întregul Bucureşti se va transforma la 31 octombrie în „Ţara Halloween”, pentru o noapte nebună, cu emoţii tari şi distracţii diverse. Şi poate că, dacă în Statele Unite aproximativ 30% din populaţie crede în fantome, există şi pe malurile Dâmboviţei oameni care îşi vor ascunde în zgomotul distracţiei teama de puterile oculte.
