Întreaga colecţie de argintărie a unui muzeu olandez a fost furată

La 4:30 dimineaţa, ora locală, doi bărbaţi au pătruns cu forţa în Muzeul Argintăriei din Doesburg, găzduit în Biserica Martini din secolul al XIII-lea, scrie News.ro.

Imaginile camerelor de supraveghere arată cum cei doi au folosit o rangă pentru a forţa uşa şi a sparge vitrinele, înainte de a pleca cu prada.

Printre obiectele de argint se afla şi o colecţie preţioasă de borcane de muştar, adunată de fondatorul muzeului, Martin de Kleijn.

„Doar obiectele din ceramică, care erau expuse temporar, au fost lăsate în urmă”, a declarat Ernst Boesveld, preşedintele muzeului.

„Preţul argintului este ridicat… dar pentru noi este mult mai mult decât preţul argintului.

Este vorba despre poveştile din spatele fiecărui borcan de muştar – este istorie şi patrimoniu cultural. Suntem extrem de dezamăgiţi şi supăraţi”.

Sietske Annevelink-Schurer, membru al consiliului muzeului, a declarat că această colecţie acoperă perioada 1700-1920 şi a fost folosită cândva de unele dintre cele mai bogate persoane din Europa.

„Erau folosite de elită, pe mesele lor frumos aranjate”, a spus ea.

Multe dintre borcanele de muştar erau căptuşite cu sticlă sau ceramică pentru a proteja argintul de proprietăţile corozive ale muştarului.

Un borcan şi o lingură de muştar unice, realizate de argintarul Marcel Blok, erau decorate cu stema oraşului Doesburg.

„Doesburg este, desigur, oraşul muştarului prin excelenţă”, a spus Boesveld.

„Ca o comunitate bisericească, există şi o legătură cu sămânţa de muştar din povestirile biblice.

În perioada modernă timpurie, când condimentele străine erau scumpe şi exotice, muştarul era un condiment prestigios.”

Furturi de metale în Ţările de Jos

Jaful are loc pe fondul unei serii de furturi de metale în Ţările de Jos.

Creşterea preţurilor metalelor preţioase i-a determinat pe hoţi să vizeze totul, de la statui de pe autostrăzi până la colecţii de muzeu.

În ianuarie anul trecut, Muzeul Drents din Assen a fost scena furtului obiectelor de patrimoniu româneşti, printre care şi celebrul Coif de aur de la Coţofeneşti.

Boesveld a declarat că speră ca argintăria furată să nu fie topită.

El a afirmat că valoarea sa istorică şi monetară este mult mai mare intactă decât ca metal brut.