Investiții și energie: Ungaria joacă după propriile reguli

În 2026, Mercedes Benz își va extinde capacitatea de producție la uzina de la Kecskemet, în Ungaria. În a doua jumătate a anului, aici de va produce modelul A-Class, cel puțin până în 2028. Ungaria este singura țară, în afară de China, unde toți cei trei mari constructori auto germani aveau câte o uzină. Extinderea producției Mercedes la Kecskemet vine pe fondul creșterii costurilor în Germania, lucru resimțit cel mai mult la vânzările modelelor ieftine ale grupului. Vânzările Mercedes au scăzut cu 10% în ultimul an.

Mercedes, Bosch și China își extind afacerile în Ungaria

Ministrul ungar de Externe și al Comerțului, Peter Szijjarto a confirmat mutarea pe care o va face constructorul german. Experți citați de presa germană spun că această tendință de relocare a producției din Germania către Europa de Est va continua.

Decizia Mercedes vine după cea luată de Bosch, în 2023, care a decis o extindere similară a producției la cele trei fabrici pe care le are în Ungaria. Motivul este același – reducerea costurilor de producție pentru a face fața concurenței.

În 2026, ar trebui să înceapă și producția la fabrica de baterii chineză CATL din Ungaria. CATL a făcut aici o investiție de peste 7 miliarde de euro într-o așa-zisă ”gigafabrică”, la Debrecen. În Ungaria se produc și modele electrice ale automobilelor BMW, iar acestea folosesc, ca și Mercedes, celule de baterii CATL. Acesta din urmă este cel mai mare producător din lume de baterii pentru vehiculele electrice. În 2024, a început construcția în Ungaria a unei fabrici de baterii a companiei chineze Sunwoda. Investiția a fost mai mică, de un sfert de miliard de dolari, dar compania are în vedere extinderea în Ungaria.

Diferențe de preț la energie între Ungaria și România

Migrația constructorilor auto germani și a Bosch către Ungaria are la bază reducerea costurilor. În Europa Centrală și de Est, mâna de lucru este mai ieftină iar protecția socială este mai precară. Însă nu sunt singurele ”atuuri” Ungariei. Ungaria este țara UE cu cea mai ieftină energie electrică, de circa 3,5 ori mai ieftină decât în Germania și de aproape două ori mai ieftină decât în România. Dacă asta contează pentru investitori, pentru consumatorii casnici contează prețul raportat la venituri. Or, și aici Ungaria se află printre țările cu cea mai ieftină energie electrică. România, dimpotrivă, a fost printre țările UE cu cea mai scumpă energie electrică raportata la puterea de cumpărare a cetățenilor. Ungaria nu a liberalizat total piața energiei.

Ungaria este o țară fără ieșire la mare și fără resurse energetice, spre deosebire de România. Cu toate acestea, are cea mai ieftină energie electrica și cele mai ieftine gaze naturale. Rețeta Ungariei: lupta pentru derogări de la sancțiunile UE și SUA impuse Rusiei, operarea la limita sau în afara cadrelor UE și o strategie de transformare a țării în centru energetic care, treptat, începe să rivalizeze cu Austria și Germania în ce privește resursele fosile de energie.

MOL anunță că va cumpăra compania NIS din Serbia

La un an după ce sancțiunile SUA au afectat industria petrolieră din Serbia (alimentată cu petrol din Rusia), compania ungară MOL spune că va cumpăra compania sârbă NIS, unde acționar majoritar acum este Gazprom Neft. MOL va ajunge să dețină peste 56% din NIS, asta însemnând rafinăria de la Pancevo, singura din Serbia, și o mulțime de stații de alimentare in Serbia. Gazprom Neft fusese sancționată de guvernul SUA în ianuarie 2024, iar NIS nu putea scăpa de sancțiuni decât schimbând structura acționariatului.

Negocieri între Ungaria, SUA și Rusia

Inițial, Rusia a avut în vedere doar vânzarea către MOL acțiunilor Gazprom (circa 11%), nu și ale diviziei petroliere Gazpron Neft (circa 49% din NIS), în încercarea de a trage de timp. În cazul unei vânzări totale, Rusia avea în vizor compania ADNOC, din Emiratele Arabe Unite. Diplomația activă a Ungariei a făcut ca MOL să ia partea leului, cu ADNOC luata în calcul ca acționar minoritar. Pentru ca tranzacția să fie efectuată este nevoie de aprobarea OFAC din SUA (Oficiul pentru controlul activelor străine al Trezoriei). Încă nu se cunoaște modalitatea prin care se va face plata, având în vedere sancțiunile împotriva Rusiei, scrie Balkan Insight.

Cumpărarea companiei NIS este un nou succes pentru Ungaria (statul este acționar minoritar, dar foarte influent în compania MOL), după ce a reușit să scape de sancțiunile impuse de SUA companiilor ruse Lukoil si Rosneft, spre finalul anului trecut. După vizita în SUA a premierului Viktor Orban, Ungaria a primit o derogare de un an pentru importul de petrol și gaze din Rusia. Este un interval decisiv, pentru că în primăvară vor avea loc alegeri în Ungaria.

Ocolirea sancțiunilor

Ungaria a reușit să jongleze și cu sancțiunile impuse Rusiei de UE pentru importurile de petrol și gaze. Ungaria și Slovacia au făcut presiuni pentru a beneficia de asemenea derogări în calitate de state fără ieșire la mare, dependente de petrolul și gazele transportate prin conducte. Aceste derogări ar urma să expire la finalul anului 2026 (pentru gaz) și la finalul anului 2027 (pentru petrol) – chiar la presiunile Statelor Unite. Beneficiind de exceptările de la sancțiunile UE, Ungaria a importat după 2022 (după invazia rusă în Ucraina) mai mult petrol și gaze decât în anii de dinaintea conflictului.

Ruta principala a gazelor către Ungaria este conducta TurkStream (din Rusia, Marea Neagră, Turcia, Bulgaria, Serbia). Ruta petrolului este ramura sudică a conductei Drujba (ramură care a primit exceptare de la sancțiuni, spre deosebire de cea care trece prin Polonia, către Germania). Această ramură a conductei Drujba nu ajungea în Serbia, ci doar în Ungaria și Croația. Însă, în iulie 2025, a început construcția unui oleoduct între Budapesta și Belgrad. Acesta ar conecta pentru prima dată Serbia la petrolul rusesc. Până acum, rafinăria de la Pancevo primea petrolul din Croația, prin conductele companiei croate Janaf. Croații au închis însă robinetul, aplicând sancțiunile UE. Profitând de derogări, Ungaria va putea alimenta rafinăria de la Pancevo, prin MOL și noul oleoduct.

Așadar, Ungaria spune Statelor Unite că MOL operează internațional, tranzacționează în dolari, se bazează pe accesul la piețele financiare americane, la băncile și asigurările americane și că Budapesta are o relație apropiată cu administrația SUA. În acest fel, obține lumină verde de la Washington pentru a cumpăra o companie deținută de Gazpron Neft. Bruxellesul nu are niciun cuvânt în toată afacerea. Serbia nu este membră UE, iar Ungaria ia petrol dintr-o ramură a conductei Drujba care nu este supusă integral sancțiunilor.

Ungaria ocolește UE și joacă după propriile reguli

MOL (care a cumpărat și o fostă rafinărie Lukoil în Slovacia, acum una în Serbia, la Pancevo) va deține mari structuri de rafinare si distribuție a petrolului rus în Europa de Sud-Est. Compania ungară va avea un control mai mare asupra lanțului de aprovizionare. Este un lanț care nu va putea fi controlat ușor de UE. Iar Rusia, celălalt actor esențial cu care a negociat guvernul Orban, va rămâne implicată prin Gazpron Neft. Compania nu va trebui să mai încheie noi contracte sau să intre în noi conflicte politice. În Europa de Sud-Est, politica energetică nu se face cu summituri, cu valorile UE și discursuri despre susținerea Ucrainei, ci se face cu construcție de infrastructură, diplomație activă la Washington și Moscova. Ungaria și Serbia au jucat după propriile reguli.

Desigur, derogările oferite de SUA și UE pot expira în 2026 și 2027, mai cu seamă dacă războiul din Ucraina va continua. Însă atunci va interveni cealaltă parte a politicii active a actualului guvern Orban. Investițiile germane în Ungaria, care ar avea de suferit de pe urma creșterii prețului energiei. Iar dacă Viktor Orban și Fidesz vor pierde alegerile în fața lui Peter Magyar și Tisza (o disidență din actualul partid aflat la putere), și Ungaria ar ajunge într-o situație energetică dificilă, cu siguranță se vor găsi interconectoare și vecini inimoși susținători ai anti-orbanismului care să ajute Ungaria să rămână cu cel mai mic preț al energiei in UE și să tragă pe mai departe beneficiile economice.