Invitaţie la concerte

De la clasic la jazz

Filarmonica “George Enescu” vă invită, marţi, 27 noiembrie, la ora 20.00, la un concert extraordinar de jazz, sub titlul “From Classic to Jazz”, care îl are ca invitat principal pe trompetistul Emil Bîzgă, alături de “Philharmonic Strings Orchestra” sub bagheta dirijorului şi solistului Adrian Petrescu şi soprana Diana Bucur.

În prima parte a concertului, “Clasic”, veţi putea audia “Divertisment în Re major, KV 136”, de Wolfgang Amadeus Mozart, “Concert în Re major pentru trompetă, orchestră de coarde şi continuo”, de Giuseppe Torelli, Adagio „Anonimul veneţian” pentru oboi şi orchestră de coarde, de Alessandro Marcello, şi “Arie pentru soprană, trompetă şi orchestră de coarde” din “Cantata nr. 51”, de Johann Sebastian Bach.

Cea e a doua parte este susţinută de “Jazz Quartett”, format din Emil Bîzgă – trompetă, Xavier Davis – pian, Dave Baron – contrabass şi Mark Whitfield Jr. – percuţie, vor interpreta lucrări de George Gershwin, Ciprian Porumbescu, Nino Rota, Antonio Jobim.

Dirijorul Adrian Petrescu

Stilul muzical al lui Emil Bîzgă s-a concretizat printr-un amalgam de experienţe diverse, alături de orchestre de muzică clasică sau orchestre de jazz, stil definit de o mixtură nemaiîntâlnită în jazzul modern.

Absolvent al clasei de trompetă a Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti, a obţinut titlul de master în trompetă clasică la Conservatorul din Malmö (Suedia) şi la Conservatorul din Hanovra (Germania), cu specializarea jazz.

Emil Bîzgă a colaborat cu artişti de renume, precum Hakan Hardenberger şi Wynton Marsalis, care i-au definitivat stilul şi tehnica interpretativă.

Abordarea sa se remarcă prin îmbinarea categoriilor de muzică clasică, jazz şi folclor balcanic, solistul reuşind astfel să aducă un element de noutate în arena muzicală internaţională.

“Emil Bîzgă este unul dintre cei mai originali şi dinamici trompetişti ai scenei de jazz din ultimele câteva decenii. Combinaţia a de muzică populară românească şi jazz modern este irezistibilă… Cred că Emil este pe cale să devină un star al jazzului care va influenţa decisive următoarea generaţie de trometişti”, scria Jack Kleinsinger în „Highlights in Jazz NY”.

Dirijorul britanic Neil Thomson, la pupitrul Orchestrei de Cameră Radio!

Soprana Irina Săndulescu Bălan

Neil Thomson este unul dintre cei mai apreciaţi dirijori britanici, invitat la pupitrul celor mai bune orchestre din lume. A studiat la “Royal Academy of Music” şi la “Royal College of Music” din Londra, fiind cel mai tânăr dirijor care a coordonat catedra de specialitate a celei de-a doua prestigioase instituţii şi s-a bucurat de lecţiile oferite de celebrul Leonard Bernstein. Artistul britanic dirijează de 20 de ani concerte importante ale “Orchestrei de Cameră Radio” şi pentru a puncta acest moment aniversar va reveni la pupitrul acesteia miercuri, 28 noiembrie, la ora 19.00.

La Sala Radio, seara va debuta cu “Simfonia nr. 5 în si minor”, creaţie a lui Carl Philipp Emanuel Bach, al cincilea fiu al marelui Bach, şi va continua cu „Dansul furiilor şi al spiritelor binecuvântate” din opera „Orfeu şi Euridice” semnată de Gluck, compozitor clasic şi profesor de muzică al reginei Maria Antoaneta. “Orchestra de Cameră Radio” va interpreta, de asemenea, “Simfonia nr. 31 în Re major – Paris”, creaţie a lui Mozart, compusă în contextul celei de-a doua călătorii a compozitorului în oraşul luminilor. Programul se va încheia cu “Stabat Mater”, imn închinat Fecioarei, redând suferinţa Mariei în faţa crucii, lucrare a compozitorului italian de secol XVIII Giovanni Battista Pergolesi.

Soprana Irina Săndulescu-Bălan, solistă a Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca, şi mezzo-soprana Maria Jinga, artistă a Operei Naţionale Bucureşti, alături de “Corul Academic Radio”, coordonat de Dan Mihai Goia, vor aduce la viaţă partitura lui Pergolesi.

Neil Thomson este unul dintre cei mai apreciaţi dirijori ai generaţiei sale, a cărui carieră se află la apogeu, fiind invitat şi reinvitat la pupitrul celor mai bune orchestre din lume.

La început, accesul spre muzică al lui Neil Thomson a fost înlesnit de studiul viorii şi al violei la “Royal Academy of Music”. Au urmat apoi studiile la “Royal College of Music”, unde a optat pentru dirijatul de orchestră sub îndrumarea lui Norman Del Mar. A fost şi unul dintre studenţii Centrului Muzical “Tanglewood”, unde a beneficiat de sfaturile unor profesori şi dirijori excepţionali: Leonard Bernstein şi Kurt Sanderling. S-a numărat printre finalişti şi a fost principalul câştigător al “Concursului pentru Dirijori” de la Leeds (1990) şi al Concursului “Donatella Flick” (1993).

Dirijorul Neil Thomson a apărut la pupitrul unor orchestre celebre: “London Symphony Orchestra”, “London Philharmonia”, “English Northern Philharmonia”, “Royal Philharmonic Concert Orchestra” şi “London Concert Orchestra”. Din 2005, a început colaboarea cu orchestrele “London Philharmonic”, “BBC Symphony”, “Royal Scottish National”, “Aarhus Symphony” din Danemarca, “Lithuanian National Symphony”, Orchestra “Teatrului Massimo” din Palermo şi “Orchestra Simfonică” din Yucatan, Mexico, “Lithuanian Chamber Orchestra”.

Colaborarea cu “Orchestra de Cameră Radio” a început din 1992 şi tot de atunci a fost invitatul orchestrelor Filarmonicilor din Cluj-Napoca, Ploieşti şi Arad, iar din mai 2005 a început colaborarea cu “Orchestra Naţională Radio”.

Ansamblul “Chelsea Sinfonia” din Londra este o nouă orchestră care şi-a propus să reunească cei mai buni instrumentişti din toate orchestrele din Marea Britanie şi care l-a ales pe Neil Thomson director muzical.

În perioada 1992 – 2006, Neil Thomson a coordonat activitatea catedrei de dirijat de la “Royal College of Music”, fiind cel mai tânăr dirijor care a deţinut acest post. A susţinut cursuri de măiestrie la Vilnius – Lituania, la “Mozarteum” din Salzburg şi a făcut parte din juriile unor competiţii internaţionale: “Concursul Maazel pentru dirijori” (în juriu alături de însuşi Lorin Maazel) şi “Eduardo Mata” din Mexico City. În 2013 este invitat să facă parte din juriul Concursului de dirijat “Prokofiev”, din St. Petersburg.

Prim-solistă a “Operei Naţionale Române” din Cluj-Napoca, soprana Irina Săndulescu-Bălan este o prezenţă constantă pe scenele Operelor din Bucureşti, Iaşi şi Timişoara, o invitată de marcă a orchestrelor Filarmonicilor din Arad, Bacău, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Oradea, Ploieşti, Timişoara, Târgu-Mureş şi a ansamblurilor muzicale Radio – Orchestra Naţională şi Orchestra de Cameră.

Născută într-o familie de muzicieni, Irina Săndulescu-Bălan a început, în paralel, studiul pianului şi al viorii. A absolvit Liceul de Muzică „Dinu Lipatti” din Bucureşti la secţia vioară. În acelaşi timp, a început studiul de artă vocală sub îndrumarea mamei sale, profesoara de canto Georgeta Bălan. Calităţile vocale şi rezultatele obţinute au determinat-o să urmeze “Universitatea Naţională de Muzică” Bucureşti, la clasa de canto a sopranei Georgeta Stoleriu.

Mezzosoprana Maria Jinga

Soprana Irina Săndulescu-Bălan şi-a început activitatea solistică încă din studenţie, fiind solicitată pentru diverse recitaluri, concerte şi participări la festivaluri naţionale şi internaţionale. Studiile universitare le-a încheiat cu rolul Violetta din opera “La Traviata” de Verdi, ceea ce i-a deschis calea spre scenele lirice din România şi cooptarea ei ca solistă în colectivul “Operei Naţionale Române” din Cluj-Napoca.

Repertoriul Irinei Săndulescu-Bălan s-a completat cu rolurile Fiordiligi în “Cosi fan tutte”, Contesa în “Nunta lui Figaro”, Micaela în “Carmen”, Marguerite în “Faust”, Valancienne în “Văduva veselă”, Rosalinde în “Liliacul”, Lauretta în “Gianni Schicchi”, Mimi în “Boema”, Nedda în “Pagliacci”, Tatiana în “Evgheni Oneghin”, Liu din “Turandot” şi Desdemona în “Otello”. În completarea personalităţii sale artistice a abordat cu acelaşi interes repertoriul vocal-simfonic şi creaţia universală de lied.

Activitatea sa cuprinde participări în recital, concerte sau spectacole la festivaluri naţionale şi internaţionale din Bratislava, Bucureşti, turnee în Austria, Germania, Italia, Franţa, Japonia, Coreea, producţii internaţionale de operă la Viena şi Paris, numeroase înregistrări la “Radio Bucureşti” şi “Electrecord”.

Apreciată de public şi de critica de specialitate, soprana Irina Săndulescu-Bălan a fost distinsă cu Premiul Special al Juriului la Concursul Internaţional “Johannes Brahms” Hamburg 1985, Premiul Special pentru interpretare al “Uniunii Interpreţilor şi Criticilor Muzicali din România”, 1992, Premiul Special pentru întreaga activitate a anului 1994 al “Uniunii Interpreţilor, Coregrafilor şi Criticilor Muzicali” din România, 1995, Ordinul “Meritul Cultural” Clasa II, decernat de preşedintele României în 2004.

Din anul 2006, mezzosoprana Maria Jinga este solistă a “Operei Naţionale Bucureşti”, pe a cărei scenă şi-a făcut debutul cu rolul Rosina din „Bărbierul din Sevilla” de Rossini (2005). A avut apoi ocazia să dea viaţă mai multor personaje precum Angelina din „Cenuşăreasa” de Rossini, Olga din opera „Evgheni Oneghin“ de Ceaikovski, Un Musico din „Manon Lescaut”, Kate din „Madama Butterfly” de G. Puccini, Dorabella din „Così fan tutte”, Doamna 2 din „Flautul fermecat“ şi Cherubino din „Nunta lui Figaro“, opere de Mozart, Dido din „Dido şi Aeneas” de H. Purcell, Spiridon din opera „O noapte furtunoasă” de Paul Constantinescu, Flavio din „Decebalo“ de L. Leonardo, Hänsel din „Hänsel şi Gretel“ de E. Humperdinck.

Absolventă în 2004 a “Universităţii Naţionale de Muzică” Bucureşti, Facultatea de Interpretare Muzicală, secţia Canto clasic la clasa prof. Geogeta Stoleriu, Maria Jinga a abordat şi repertoriul vocal-simfonic. A fost invitată pentru realizarea mai multor proiecte de acest gen de orchestrele Filarmonicilor din Braşov, Sibiu, Piteşti, Târgovişte, de Orchestra Naţională Radio şi Orchestra de Cameră Radio.

Mezzosoprana Maria Jinga a putut fi ascultată de melomani şi în mai multe recitaluri sau concerte de arii din opere: la Ateneul Român, Sala Radio şi Sala Dalles, Teatrul Naţional Bucureşti, pe scene din Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Giurgiu, Sinaia.

Fiind permanent preocupată de şlefuirea artei sale lirice, Maria Jinga a urmat în anul 2009 cursurile de perfecţionare organizate de “Opera Naţională Bucureşti”, susţinute de soprana Ileana Cotrubaş şi de mezzosoprana Viorica Cortez.

Maria Jinga a participat la mai multe competiţii naţionale şi internaţionale şi a câştigat mai multe premii: Premiul I la Concursul Naţional „Hariclea Darclée”, Brăila, 1995, Premiul al-II-lea la Olimpiada Naţională – Reşiţa, 1996, Premiul I la Concursul Naţional „George Georgescu” – Tulcea, 1997, Marele Premiu la Concursul Naţional „Hariclea Darclée” – Brăila, 1997, Medalia de Aur – Academia Lutece din Paris, 1998, finalistă a Concursului Internaţional „George Enescu” – 2003, Premiul I la Concursul Internaţional „Arta Florescu” – 2010.

Să cântăm pentru Moş Crăciun… în ritm de jazz

Irina Sârbu

Duminică, 9 decembrie, la ora 11.00, Filarmonica “George Enescu” anunţă un nou concert din seria “Clasic e fantastic – Cum să înţelegem muzica”.

Sub genericul “Să cântăm pentru Moş Crăciun…în ritm de jazz”, Irina Sârbu – voce, Dan Ioniţă – saxofon, Puiu Pascu – pian, Ciprian Parghel – contrabas, Tudor Parghel, percuţie, vor oferi un program cu lucrări de John Frederick, Haven Gillespie, Jose Feliciano…colinde româneşti şi străine

Comentează: Cristina Sârbu.

“Clasic e Fantastic” este cel mai amplu proiect educaţional de muzică clasică destinat copiilor şi tinerilor, în care sunt implicaţi muzicieni profesionişti şi amatori. Alături de ei urcă pe scenă şi viitorii muzicieni, astăzi studenţi ai Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti.

Proiectul “Clasic e Fantastic” este o premieră în România. În majoritatea oraşelor lumii, la Viena, Paris, München, Hamburg, Londra, Praga, Budapesta, New York, marile instituţii muzicale de cultură derulează de ani de zile programe educaţionale asemănătoare. Pentru cea de a treia stagiune a acestui proiect (2012-2013), obiectivul este de a aduce din nou în Sala Mare a Ateneului Român peste 10.000 de copii şi tineri facilitând astfel accesul acestora la educaţia muzicală clasică.