Surâsul gheişei
O carte care ne dezvăluie o altă lume. Ursula Richter prezintă o încântătoare carte despre secretele artei japoneze de a trăi. Gheişele sunt misterioase, erotice, de neatins. Un mit. Unele cărţi au continuat să alimenteze în ultimii ani acest mit, adâncindu-l şi mai mult pornind de la această realitate tradiţională. Dar realitatea timpurilor noastre arată cu totul altfel pentru gheişe.
În căutarea gheişei Butterfly. „Butterfly este cuvântul din limba engleză pentru fluture. În cultura occidentală, fluturii, aceste fiinţe gingaşe, uşoare, vaporoase, sunt consideraţi cu plăcere ca simboluri ale feminităţii. În Japonia, ca fluture este văzut bărbatul, femeile sunt asemănate cu nişte flori. Un fluture zboară din floare în floare, poposeşte pentru scurt timp pentru a se desfăta şi zboară mai departe. Femeile sunt încântătoarele flori. Ele nu se apără, din contră, într-o concurenţă răbdătoare ele strălucesc în splendide culori. Ele ademenesc în tăcere, dar printr-o frumuseţe înşelătoare, limitată de scurta lor perioadă de înflorire. Preţul eforturilor lor este trecătoarea atingere a fluturelui. Care nu zăboveşte mult. Face parte din natura bărbatului, spun japonezele cu experienţă, să viziteze toate florile pe care zborul li le aduce în cale. Aici nu există o intenţie. Doar hazard şi ocazie. De la începutul perioadei Meiji, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când Japonia s-a redeschis Vestului, dansul Chonkina, dansul fluturelui, s-a bucurat de mare apreciere în cartierele plăcerilor. Şi la baza acestuia se află imaginea bărbatului ca fluture. Dansul era executat cu plăcere de către chonkina-ona, cum erau denumite interpretele dansului-fluture, pentru barbarii albi, străini din America şi din Europa. Cântau fetele, executând mişcări unduitoare din coapse, răsucind ciudat picioarele şi mâinile şi clătinându-se ca o nuia de bambus în vânt: Fluture! Fluture! Vino! Vino!, scoţând un strigăt strident, dansatoarea se oprea brusc. Desfăcea nodul eşarfei întreţesute cu fire de aur şi splendidul ei kimono purpuriu din brocart brodat cu flori argintii şi roz de cireş cădea cu un foşnet uşor la podea. Rămânea în combinezonul albastru-deschis, ca un kimono din mătase subţire. Era reluat ciudatul cântec şi remarcabilul dans. O fată mult mai tânără, gândea privitorul european când chonkina-ona lăsa să cadă de pe ea ultimul veşmânt. Dansatoarea îşi legăna bustul încoace şi încolo, trupul îi tremura şi i se încovoia, vocea îi devenea mai înflăcărată, figura mima extazul, degetele mici se încrucişau în gesturi grăitoare. Interpretele dansului fluturelui, indiferent de rangul avut în lumea plăcerilor, erau denumite admirativ butterfly. În japoneză, denumirea este cho cho-san.”
Vechea Japonie, cea în care au apărut gheişele, a apus de mult. Cu toate acestea, gheişele au rămas. Cum de au supravieţuit? Ce rol joacă ele astăzi? Sunt ele târfe de lux pentru gusturi rafinate? Surâsul lor promite chiar tot? Sau oamenii de azi le înţeleg greşit? Ce reprezintă ele pentru societatea modernă? Este adevărat că se îmbracă cu kimonouri care valorează zeci de mii de euro? De ce îşi doresc femeile moderne să devină gheişe? Este adevărat că pregătirea unei gheişe durează ani îndelungaţi? Ce are o gheişă atât de special încât să merite cheltuirea unei mici averi într-o singură seară? O sumedenie de întrebări despre una dintre cele mai misterioase profesii ale timpurilor moderne.
Ursula Richter ne oferă o lucrare cuprinzătoare şi bogată în informaţii despre viaţa gheişelor moderne şi cum s-a schimbat aceasta în decursul vremurilor…
Să-i omorâm pe toţi avocaţii

Suspans incitant, umor sec… Un thriller care te ţine cu sufletul la gură. „Un thriller juridic, o comedie excelentă, o fermecătoare poveste de dragoste, într-un cuvânt, una dintre cele mai bune cărţi pe care le-am citit anul acesta”, consemna Philip Margolin, celebrul critic literar. Sunt cel mai celebru cuplu de avocaţi din Florida şi atunci când sunt împreună, orice regulă, fie ea chiar şi lege… zboară. Avocatul Steve Solomon şi partenera lui de birou, dar şi din viaţa personală, Victoria Lord, rareori se privesc în ochi. El încalcă regulile, ea lucrează ca la carte, el vrea să cumpere o casă la curte, ea visează la o minunăţie de apartament cu balcon… Dar liniştea le este spulberată când psihiatrul William Creuger este eliberat din închisoare, unde fusese băgat din cauza unui anume avocat… şi pune în aplicare un plan diabolic. Un volum de Paul Levine, cu savuroase dialoguri, cu personaje de care te îndrăgosteşti pe loc şi replici spumoase… pe care-l veţi citi cu mare plăcere.
Jocul zero

Absolvent al Universităţii Michigan şi al Facultăţii de Drept Columbia, Brad Meltzer este autorul a opt thrillere primite cu entuziasm de cititori şi de critică. În septembrie 2006, acesta a participat la un grup de lucru, împreună cu CIA, FBI, diverşi psihologi şi Departamentul de Securitate Internă, subiectul dezbătut fiind posibilele variante pe care teroriştii le-ar putea utiliza pentru a ataca Statele Unite.
Matthew Mercer şi Harris Sandler joacă un joc misterios despre care nu ştie nimeni. Nici prietenii, nici colegii şi, cu siguranţă, nici şefii lor care sunt unii dintre cei mai puternici senatori şi congresmeni de pe Capitol Hill. Este un joc care are toate ingredientele: riscuri, recompense, mister şi fiorul de a şti că doar prin simplul fapt că ai fost invitat să-l joci ţi s-a confirmat statutul de adevărat mediator al puterii din Washington. Dar, aşa cum vor descoperi rapid cei implicaţi, „Jocul zero” ascunde un secret atât de exploziv încât poate zgudui din temelii Washingtonul. Iar când oamenii încep să fie ucişi, protagoniştii îşi dau seama că jocul este mult mai sinistru şi miza este mult mai mare: chiar propria viaţă.
„Noi controlăm baierele pungii cu bani. Într-adevăr, scopul principal al Comitetului pentru Alocări de Fonduri este să scrie cecurile pentru toţi banii, discreţionar cheltuiţi de guvern. Acesta este unul dintre cele mai murdare secrete de la Capitol Hill: congresmenii pot adopta o lege, dar dacă are nevoie de fonduri, nu se aplică fără un alocator de fonduri. Un exemplu: anul trecut, preşedintele a semnat o lege care permitea vaccinarea gratuită pentru copiii din familii cu venituri scăzute. Dar dacă acest comitet nu ar pune bani deoparte pentru a plăti vaccinuri, preşedintele nu ar fi reuşit decât să creeze un mare eveniment media, fără să fie vaccinat cineva. Şi după cum spune o glumă veche, acesta este motivul pentru care există de fapt trei partide în Congres: Democraţii, Republicanii şi Alocatorii. Aşa cum am zis, este un secret murdar”. Cine vrea să joace cel mai periculos joc din lume?…
Hibiscus purpuriu

„Un debut remarcabil şi original în acelaşi timp seducător, blând şi adevărat… «Hibiscus purpuriu» e cel mai bun debut pe care l-am avut de la «Dumnezeul lucrurilor mărunte», Arundhati Roy. Acest studiu subtil al vieţii de familie şi al complexităţii politice din Nigeria reflectă o diferenţă magică. Un roman foarte special”, nota Jason Cowley în „The Times”.
O carte de o frumuseţe tragică şi o tensiune extraordinară, populată de personaje atât de vii încât ies din pagină şi se insinuează în viaţa noastră. „În oraşul Enugu din Nigeria, Kambili, de cincisprezece ani, şi fratele ei mai mare, Jaja, duc o viaţă privilegiată. Tatăl lor este un om de afaceri bogat şi respectat, locuiesc într-o frumoasă casă şi merg la o şcoală misionară exclusivistă, dar viaţa lor de acasă nu e nici pe departe aşa de armonioasă cum pare. Tatăl, un fanatic religios, are aşteptări imposibil de îndeplinit de la copiii şi de la soţia lui, pedepsindu-i crunt dacă nu ating perfecţiunea. Viaţa de acasă e tăcută şi sufocantă. În momentul în care o lovitură de stat ameninţă să distrugă ţara, tensiunea în familie se înteţeşte.” Un roman monumental şi o rugăciune izvorâtă din suflet pentru ţara sa de către scriitoare, Chimamanda Ngozi Adichie, autoarea romanului „Jumătate de soare galben”, laureat al Premiului „Orange Broadband”, în care vorbea despre Nigeria anilor ’60, în perioada nefastului război dintre Nigeria şi Biafra, dar şi despre responsabilitatea morală despre felul în care dragostea poate complica toate aceste lucruri.
Luna albastră

În primul volum, o fată îşi dezlănţuie puterile paranormale. Un tânăr venit de nicăieri o ajută să supravieţuiască. Dornică să afle tot ce se poate despre noile ei talente ca nemuritoare, Ever îl roagă pe iubitul ei, Damen, s-o înveţe. Dar pe măsură ce puterile ei sporesc, cele ale lui Damen slăbesc. În încercarea de a-l salva, Ever călătoreşte în altă dimensiune, cea magică a ţinutului verii, unde se află secretele trecutului chinuit al lui Damen, un trecut pe care el i l-a ascuns mereu. Ea descoperă un text vechi în care este descris mecanismul de funcţionare al timpului. Acum trebuie să aleagă între a da timpul înapoi şi a-şi salva familia sau a rămâne în prezent şi a-l salva pe Damen. „Aşteaptă nerăbdătoare momentul când cerul capătă aceeaşi nuanţă ca şi luna, un minunat albastru închis, fără urmă de soare – ştie că vesteşte unica ei ocazie pentru a-şi găsi drumul înapoi şi a se întoarce într-un loc pe care odată l-a crezut pierdut.”
Romanul lui Alyson Noël, din seria „Nemuritorii”, este considerat un bestseller, cu mare succes în rândul adolescenţilor, vândut în peste 35 de ţări.
Semnul crucii

Chris Kuzneski este un autor talentat care ştie foarte bine reţeta unui roman bun: acţiune, sex, suspans, umor. „Aproape trei sute de mii de turişti se adună în fiecare an la Castelul Kronborg, dar niciunul nu mai văzuse aşa ceva până atunci. Un grup de studenţi l-au remarcat pe Jansen şi au traversat curtea crezând că este un exponat istoric destinat publicului. Tinerii s-au îngrămădit în jurul preţiosului exponat, dornici să se fotografieze cu el. Asta până când unul dintre ei a simţit o picătură. Un singur strop. A fost de ajuns. Şi s-a declanşat haosul. Copiii urlau sfâşietor, părinţii ţipau. Profesorii s-au împrăştiat care încotro să ceară ajutor.” Un preot de la Vatican este găsit asasinat pe ţărmurile Danemarcei, ţintuit în cuie pe o cruce, în umbra castelului lui Hamlet. Aceasta este prima victimă dintr-o serie de asasinate desfăşurate în locuri din întreaga lume. Fiecare crimă macabră este o reproducere exactă a crucificării lui Iisus. Între timp, în adâncurile catacombelor romane de la Orvietto, un arheolog descoperă un manuscris cu o vechime de două mii de ani. Acesta conţine cheia unui mister întunecat şi devastator care va zgudui credinţa fundamentală care a stat la baza întemeierii Bisericii.
Autorul a folosit, printre altele, documente de la Vatican, manuscrisele de la Marea Moartă, din biblioteca Kumran, cât şi manuscrisele care au fost scrise de mâna lui Tiberius.
Ce bem?
„Orice gurmand ar trebui să ţină seama de această carte practică şi unică, ce descrie arta de a savura o băutură. Concisă, Victoria Moore aşază fiecare băutură într-un context viu, încurajându-ne să ne bucurăm pe deplin de ea”, scria Rose Prince, autoare a volumului „The New English Kitchen”. „Ce bem?” este un ghid care se bucură de autoritate, meritând să fie citit sau, măcar, răsfoit. E o carte informativă şi, mai presus de toate, o sursă care indică servirea băuturii potrivite la momentul potrivit. Victoria Moore a început să scrie editoriale pe aceasta temă pentru revista „News Statesman”, în 1998. În prezent publică articole despre vinuri pentru „Guardian” şi semnează săptămânal un editorial în ediţia de sâmbătă a revistei „Magazine”. De asemenea, este autoarea unor foiletoane în „Daily Mail”.
În ultimele decenii, cei mai mulţi dintre noi am devenit pretenţioşi în privinţa mâncării, fără a acorda aceeaşi atenţie şi băuturilor. Victoria Moore încearcă să redreseze balanţa, învăţându-i pe cititori cum se servesc băuturile în funcţie de anotimp şi de orice moment al zilei. Ea dă reţeta celei mai bune cafele şi celui mai bun suc natural, sugerează cum să alegi un vin potrivit cu mâncarea şi cum să faci un cocktail pentru orice ocazie – fie că-l serveşti când faci un grătar în curte, fie la un aperitiv într-o zi mai răcoroasă sau, pur şi simplu, seara. Autoarea readuce în atenţia consumatorilor băuturi nedreptăţite în prezent, precum sherry, Campari şi sake, şi oferă detalii istorice fascinante despre diverse alcooluri.
Începem coborârea
Lansată cu câteva zile în urmă, cartea lui James Meek este o povestea de iubire dintre Adam Kellas – un alter ego al autorului – şi Astrid Walsh, doi corespondenţi de război aduşi laolaltă de conflictul din Afganistan. O iubire scurtă, intensă şi care se sfârşeşte inexplicabil. Întors la Londra, Adam încearcă să înţeleagă dacă a fost vorba despre un moment pasager, ca atâtea altele în viaţa unui jurnalist care cutreieră lumea, sau este un punct de cotitură în existenţa lui.
Jurnalist multipremiat, cunoscut mai ales pentru reportajele sale de război, James Meek s-a impus în ultimii ani drept una dintre vocile cele mai originale ale romanului contemporan britanic, cărţile sale fiind traduse în peste douăzeci şi cinci de ţări. „Începem coborârea” este al doilea roman publicat la „Humanitas Fiction” după „Un gest de iubire”, carte recompensată în 2006 cu „Scottish Arts Council Book of the Year Award” şi „Royal Society of Literature Ondaatje Prize” şi nominalizată la „Booker Prize”.
Totul sub Cer

„Totul sub Cer” are toate ingredientele unui roman de succes: o călătorie plină de aventuri, un puzzle care se cere rezolvat, o doză bună de filozofie daoistă, principii ale artelor marţiale şi ale caligrafiei chineze, societăţi secrete şi comori îngropate”, scria criticul de la „USA Today”.
Matilde Asensi, autoarea bestsellerului internaţional „Ultimul Cato”, vândut în peste 1.250 000 de exemplare doar în Spania, revine cu acest nou roman în care istoria veche a Chinei se împleteşte cu meandrele prezentului.
Pictoriţa spaniolă Elvira De Poulain soseşte din boemul Paris în China, tărâmul unor tradiţii ancestrale, dar şi al luptelor intestine care destabilizează ţara între cele două războaie mondiale. De-a lungul unui traseu labirintic, plin de adevărate încercări spirituale, Elvira şi nepoata sa vor afla că mai importantă decât tainele lumii fabuloase a Primului Împărat al Chinei sau comoara ascunsă în mormântul acestuia este însăşi aventura iniţiatică a căutării.
Romanul a fost distins cu Premiul „Internacional Latino Book Awards” în 2008 – categoria „Cel mai bun roman de epocă în limba spaniolă”.