SF Politic – Iohannis a recunoscut în mod public: el semnează cu pseudonimul MARIUS

Asta e, Klaus Iohannis a recunoscut în mod public! El semnează cu pseudonimul MARIUS, de șapte ani încoace, la secțiunea COMENTARII, în coada Proiectului Science Fiction Politic, care se vălurește-nebunește în Ziarul Național COTIDIANUL.

El a motivat această ipostază a lui, aproximativ anonimă, spunând jurnaliștilor prezenți la conferință că a fost de-a dreptul fascinat de ipostazele ficționale în care apare în acest proiect unic în lume, în istoria literaturii science fiction mondiale și așa mai departe, că ni s-au ușchit lăudătorii. Klaus Iohannis, alias MARIUS, postează de șapte ani încoace tot felul de texte-comentarii care îl au chiar pe el personaj principal la rubrica COMENTARII din coada Proiectului Science Fiction Politic. E un fel aparte al Președintelui României de a se dezmierda în public, așa, pe șest. Dar să vezi, povestea noastră de astăzi pare fără sare și piper. Uite-l! Subsecretar de stat. Mic de stat. Cu epoleți. Fost penelist de vază în orașul Bacău, actualmente prins într-o mafie transfrontalieră viticolă via Chișinău. Se privește în oglindă. În aceeași oglindă se privește Pandelovici, fost pesedesit, actualmente subsecretar de stat la Interne, actualmente prins într-o mafie transfrontalieră aluminică via Moscova. În aceeași oglindă se mai privesc vreo câțiva subsecretari de stat, foști prefecți și subprefecți, directori, directoare, manageri și managerițe. Se privesc, vezi bine, toți în oglindă. Toți ca unul. Unul zice, s-a cam subțiat pensia, trebuie să facem ceva. Impozitele sunt cam mici, spuse un altul. Păi să mărim taxele și impozitele, e de părere un fost pedelist, actualmente consilier al ministrului de finanțe, să le mărim ce să mai vorbim. Femeia de serviciu se face că n-aude povestea asta. Le cere câte un leu pentru hârtia igienică, ați folosit, n-ați folosit, trebuie să-mi dați un leu. Toți se conformează îngândurați. Mare scofală un leu, acolo, taxă la WC. Afară e soare, e un soare de decembrie, e black friday, e halloween, e frumos, viața e frumoasă. Mafia din administrația publică râde la soare, acum că s-a ușurat. E veselă nevoie mare. Opelurile, mercedesurile, nissanurile încep să duduite, sclipicioase în bătaia soarelui. Băieții de la SRI se uită în altă parte, au alte comandamente astăzi, o gașcă de extratereștri are de gând să se dedea la furtișaguri la Bucur Obor, niște amăriți de venusieni specializați în furtul de poșete și de portofele, vai de capul lor. Agamemnon Aristidiade, fost prefect de Argeș, vorbește la mobil cu vărul lui din Pipera care e acum pe Riviera. Sigur că o să-ți crească pensia, stai liniștit acolo, pe croazetă, băiete, am vorbit cu cine trebuie, mâine se dă anunțul oficial. Fetele de la Autoritatea Națională de Zbor se distrează ceva mai încolo, și cum să nu se distreze când mâine le așteaptă o mărire de salariu, mamă, mamă. E plăcut, e soare, e bine, pe Magheru cântă păsărele. În tot acest timp, să vezi și să nu crezi! Rușii stau cu ochii pe noi, se binoclează de pe un cuirasat, Potiomkin, pare-se. NATO își împinge bărcile către Bosfor dar turcii închid strâmtoarea, fiind cam supărați și ei dintr-o pricină geostrategică. Ungurii ne bat obrazul, dacă eram mai omenoși, aveau și ei ieșire la Marea Neagră, prin Sulina, aduceau și ei o barcoletă rămasă la muzeu de pe vremea lui Attila. Așa stând lucrurile, suntem cam singuri, singurei în fața ursului din Siberia care mormăie de mai mare dragul gata, gata să ne intre în bătătură. Bibescu are însă el cheia salvării noastre. Nu ne spune, vrea să ne pună pe jeratec, să ne țină la saramură. Pe Calea Victoriei trece Regele Carol I, părelnic și ne dojenește de zbânțuitori și buclucași ce suntem, fără de leac. Se înserează parcă, voi ce ziceți? Eminescu vine și el pe lac, la Constanța. Apare și Adrian Păunescu, foarte îngrijorat, Pacepa se jură că nu ne-a trădat, chiar lângă Cazino, acolo se jură, de se adună lumea ca la iarmaroc. Miroase a mici, berea curge în valuri, nu știu care rostogolește un butoi pântecos, plin cu rachiu, înspre Farul Genovez, marina militară trage o salvă, așa de florile mărului, un delfin ne face cu ochiul și o balenă, venită de pe croazetă, se ține în vorbe cu Mama Mare care a venit la mare. Pompierii din Sărindar coboară din garnitura de tren sosită acum un sfert de ceas din capitală, vin și niște sanitari din Galați și niște ciobani din Maramureș, să dea piept cu flotila rusească, vai, care vine, vine cu jdmeii de noduri pe oră, dinspre Odessa. Bibescu râde de toată tevatura, râde în hohote și oprește Dacia lui roșie pe dig. Sssst, liniște frate, nu vă mai agitați, linște, liniște. Cine e, cine coboară? E Tanța, chiar Tanța, campioana noastră mondială la înot, măi să vezi. Tanța se aruncă în valuri și se scufundă în adânc și prinde în brațele ei, muncite de atâta înotătură, toate torpilele rușilor și le dezamorsează cât ai clipi, prinde balena de coadă, se pupă cu delfinul și toată lumea cântă, râde și dansează.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1

4 Comentarii

  1. imi pare mie sau textul este mai mare decat de obicei? :))) bunicutzo ce ochi maaari ai….

  2. Jhonny îm-băiatul minune
    Navetistul de ziua a cincea intra in baie cu mașina de tuns iarba verde de acasă, costumat sumar, adică în slip și casca antiracheta balística fără legături de rudenie neuronale. Cu un gest ușor teatral, ca să nu facă hernie de disc, ciocan și suliță ascutită la captul din mijloc, se dete jos din automo- Bil Clinton și recită o strofă din Bacovia căruia obisnuia sa-i spună în particular, adică de față cu soția, poetul metalelor grele.

    Stătea pe loc egoul meu de plumb
    De navetist de plumb si am ștrig:
    Opriți cetralele pe gaz și pe absurd.
    Stam singur langă un Bideu
    Si-i curațam aripile de plumb.
    Cu buzele desprinse din veceu.

    Încântat de modul în care își mânuia creierul de plumb, intră în cadă toate blestemele pe ea și se îmbăie contra scabiei vreme de două ore cu întârzâiere din causa condițiilor grele de trafic acvatic. Când ieși din cadă, ieși cu spatele înainte ca să-și dovedească atasamentul la miscarea progresista si cu o voce de soprană își întrebă oglinda primită cadou de la Aldin si cei patruzeci de hoți, toți membri PNL și ocupanți de funcții importante în aparatul de ras de stat și de umblat pas cu pas în zona banilor negri minoritari care au fost multă vreme asupriti și discriminati de cei albi caucazieni ca acum să ajngă majoritari.
    ”Oglindă, oglinjoară cine e cel mai inteligent din țară? ”
    Ca să un raspundă și să fie acuzată de les majestate navetistă, oglindă se prefacu în mii de bucăți, semn ca șapte ani Adonisul inteligenței planetare nu se va căsători cu cineva de același gen, fapt ce-l intristă peste măsură si-i cauză grave rupturi neuronale la cerebelul de export.

  3. II O voce din mulțimea de cioburi, care dori sa-și pastreze anonimatul, îi zise ,totusi:”inteligența ta e sclipitoare, la neuronul funcțional hranit cu wisky și cu moare și cu săpcuțele îngrozitor de goale”. La auzul stirilor de la ora cinci de pe Pro tv, navetistul căută sa pună mâna pe ciob si să-l faca paf de pulbere de zinc necesar reactiior cu acid sulfuric. Când se aplecă, dădu cu capul gol de chiuvetă. Un sunet de tobă rasună în toată baia. Geamurile începură să intre în vibratii si vibrară pe post de vibrator cugetător: E gol navetistul și e slab dotat/ Securitatea cică l-a vota/ Securitatea și Bideul afumat cu o tabletă de paracetamol/ Și viziune de tractor ce cara dricul gol. Încândat de sunetul gol emis de materia cenusie goală, navetistul îți puse contumul de baie pe el prin el, se urcă în mașina de tuns iarba, puse mâna pe telefon și comandă un somn de tei Kg care fusese supus unui proces de infometare după o metodă cunoscută din lumea a treia. Cu zâmbetul pe buze, apăsă accele-ratia si zise: românii consumă prea mult. Scadeti ratia zilnică la mínimum istoric din epoca scalvagistă. Cu acesata cugetare de nota zece, poposi cu mașina de tuns iarba intr-un copac ca să recite alaturi de corul păsăricilor de pe centura Văii Oltului, care cândava s-au razvrătit impotriva neuronilor puțini și exagerat de parșivi, o trofă din același Bacovia.
    Plutește un cont la Raifaizen de lebede albe
    Naveta în Olt se rasfrânge
    Si paltonul căzând în amurg ia culori curcubeice
    De la cerneala, de taur, de rânjet cu sânge

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.