Iranul are un nou președinte

Au fost date publicității rezultatele finale ale alegerilor prezidențiale din Iran. Hassan Rohani este noul președinte al Iranului. Acesta a câștigat din primul tur, punând capăt celor opt ani de putere executivă conservatoare a lui Ahmadinejad.

Rohani a obţinut 50,68 la sută din voturi încă din primul tur de scrutin.  El i-a devansat cu mult pe principalii săi contracandidaţi: primarul Teheranului Mohammad Bagher Ghalibaf (16,5%), actualul negociator-şef Said Jalili (11,35%) şi fostul şef al Gardienilor Revoluţiei, armata de elită a regimului, Mohsen Rezai (10,58%).

„Pe scena internaţională, cu ocazia creată de această mare epopee populară, cei (ţările occidentale, n.red.) care laudă democraţia, înţelegerea, dialogul liber, să îi vorbescă poporului iranian cu respect şi să recunoască drepturile Republicii Islamice, pentru a aştepta un răspuns adecvat”, a declarat Rohani, referindu-se la negocierile pe teme nucleare cu marile puteri, aflate în prezent în impas.

Noul președinte a promis mai multă flexibilitate în dialogul cu Occidentul, dar victoria sa nu va marca totuşi o ruptură în politica Republicii Islamice, dosarele strategice precum cel nuclear sau relaţiile internaţionale fiind sub autoritatea directă a Ghidului Suprem, Ali Khamenei.

Imediat după anunţarea rezultatelor oficiale, câteva mii de iranieni au ieşit pe străzile din Teheran, pe jos sau cu maşinile, pentru a „sărbători” victoria.

Fiind reprezentantul ayatollahului Khamenei în Consiliul suprem de securitate naţională, Rohani promovează o flexibilitate mai mare faţă de Occident în privinţa dosarului nuclear pentru a pune capăt sancţiunilor care au aruncat ţara într-o gravă criză economică.

El a precizat totuşi că „Guvernul său nu va fi un Guvern de compromis şi capitulare”.

Rohani a condus dialogul cu Occidentul în perioada 2003-2005, sub preşedinţia lui Khatami şi a acceptat în special suspendarea activităţilor de îmbogăţire a uraniului de către Iran.

În timpul campaniei, el a invocat posibile discuţii directe cu Statele Unite, inamicul istoric al Iranului.

Noul președinte, în vârstă de 64 de ani, a adoptat cheia ca siglă electorală, un simbol al deschiderii uşilor pentru soluţii în Iran. El a beneficiat de retragerea singurului candidat reformator Mohammad Reza Aref şi a primit susţinerea foştilor preşedinţi moderatul Akbar Hashemi Rafsandjani şi reformatorul Mohammad Khatami.

Alegerile din Iran au avut loc pe fondul unei crize economice grave generate de sancţiunile internaţionale ce au vizat ţara din cauza programului său nuclear şi după victoria contestată în stradă a lui Mahmoud Ahmadinejad. Acesta nu a mai putut candida pentru un al treilea mandat consecutiv, Constituţia nepermițându-i acest lucru.

La urne au fost chemaţi peste 50,5 milioane de iranieni.

Alegătorii s-au mobilizat puternic, vineri, potrivit autorităţilor locale.