Isărescu: Baza redresării economice constă în consolidarea unor branduri româneşti

Guvernatorul Băncii Naţionale României, Mugur Isărescu, a declarat vineri că eforturile de redresare ale economiei trebuie făcute pe alte baze decât ceea ce s-a întâmplat în ultimii 10 ani, iar baza redresării constă în consolidarea unor branduri româneşti.

„În această dimineaţă citeam un editorial în The Economist despre România, şi se spunea, da domnule, au asigurat stabilitatea, au evitat criza cu acel împrumut, dar pe când redresarea şi cum e cu redresarea economiei? Eforturile de redresare trebuie făcute pe alte baze decât ce s-a întâmplat în ultimii 10 ani. Şi o spun chiar eu, întrucît într-un fel am contribuit la această redresare care a început în anul 2000, iar baza redresării este consolidarea unor nume româneşti, ca să nu le spun branduri, în esenţa lor simboluri de competitivitate şi de performaţă”, a spus Isărescu.

Potrivit acestuia, numele şi reputaţia sunt foarte importante pentru orice firmă.”Şi pentru noi, dar şi pentru mulţi dintre dumneavoastră, pentru majoritatea organizaţiilor, că sunt private, că sunt publice, că reprezintă corporaţii mari sau firme mici, când spui brand, adică nume, spui unul dintre cele mai importante active. Chiar dacă în bilanţ nu apare ca atare, ştim cu toţii cât de important este numele, reputaţia”, a precizat guvernatorul BNR.

Stabilitatea este mai bună decât criza şi colapsul, scrie The Economist în articolul intitulat „Găuri şi colţuri”, vorbind despre situaţia economică a României şi amintind că în entuziasmul creşterii economice înregistrate după aderarea la UE, „România a călcat pe acceleraţie, acolo unde un guvern prudent ar fi pus mai degrabă frână” şi aşa a ajuns la un deficit bugetar uriaş, fiind nevoită în 2009 să împrumute 20 de miliarde de euro de la FMI. Articolul prezintă măsurile dure de austeritate luate în urma acordului cu FMI, care, spune autorul, „a creat o binevenită cămaşă de forţă externă pentru politicienii divizaţi şi ezitanţi”.

The Economist vorbeşte şi despre banca centrală, considerată de mulţi români drept „cea mai solidă instituţie a lor”. Guvernele pleacă şi vin, scrie publicaţia economică britanică, dar şeful BNR, Mugur Isărescu, aflat în funcţie din 1990, este o prezenţă puternic resimţită – banca ţine leul destul de stabil, inflaţia la un nivel coborât şi veghează asupra sistemului financiar (care nu este în formă prea bună, spre deosebire de multe altele, notează The Economist). Dar Mugur Isărescu nu poate face prea multe pentru a mări creşterea economică, prognozată la numai 1,5% anul viitor, adaugă The Economist.