Isărescu: Când se ajunge la datorie, parcă a făcut-o Dumnezeu din cer şi Banca Naţională e de vină

Când se ajunge la discuţia despre datoria României, atunci parcă a făcut-o Dumnezeu din cer şi se spune că Banca Naţională este de vină, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de specialitate, Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR). „Băncile sunt înghesuite, statul este înghesuit, la fel şi cercurile de afaceri, chiar şi Banca Naţională. […]

De cotidianul.ro - Autor
Isărescu: Când se ajunge la datorie, parcă a făcut-o Dumnezeu din cer şi Banca Naţională e de vină

Când se ajunge la discuţia despre datoria României, atunci parcă a făcut-o Dumnezeu din cer şi se spune că Banca Naţională este de vină, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de specialitate, Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR). „Băncile sunt înghesuite, statul este înghesuit, la fel şi cercurile de afaceri, chiar şi Banca Naţională. […]

Când se ajunge la discuţia despre datoria României, atunci parcă a făcut-o Dumnezeu din cer şi se spune că Banca Naţională este de vină, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de specialitate, Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR).

„Băncile sunt înghesuite, statul este înghesuit, la fel şi cercurile de afaceri, chiar şi Banca Naţională. Cât avem rezerva de mare, o fructificăm doar la o zecime din capacitate. Când vorbim de credit, v-aş ruga să spuneţi românilor că atunci când se ia un credit se creează un debit. Când se ajunge la datorie, parcă a făcut-o Dumnezeu din cer şi Banca Naţională e de vină. Dacă începi să spui cum s-a format, chiar în termeni tehnici, datoria de 90 miliarde de euro din care aproape 20 miliarde de euro aparţine populaţiei, apare o mare supărare. Cele câteva milioane de maşini luate în leasing nu au creat o datorie? Un leasing nu este o datorie, un credit?”, s-a întrebat oficialul BNR.

Acesta a adăugat că reluarea creditării atât de dorită de toată lumea nu va face altceva decât să creeze o nouă datorie, iar în acest caz populaţia trebuie pregătită pentru administrarea unui împrumut.

„Dorim toţi reluarea creditării, dar trebuie să fim conştienţi că se va crea o datorie pe partea cealaltă. Este o crimă economică să umfli o economie după care să o storci să plăteşti o datorie. Trebuie să prezentăm societăţii soluţia administrării unui credit. Asta este soluţia pentru România. Sunt 90 de miliarde de euro datorie externă a României, dar nu se poate compara cu ce a fost înainte. Aproape 30 de miliarde de euro este datorie a firmelor din România, vreo 20 de miliarde aparţine populaţiei şi restul este creată de bănci. O parte a datoriei externe se regăseşte în creditul în valută pe care Banca Naţională a vrut să-l tempereze. Datoria noastră externă este suficient de mare cât să nu fim îngrijoraţi. Cred că dvs. ca analişti economici financiară aveţi o responsabilitate în acest sens”, a menţionat Mugur Isărescu, citat de Agerpres.

Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) şi Federaţia Europeană a Societăţilor de Analiză Financiară (EFFAS) organizează, miercuri, o conferinţă dedicată provocărilor viitoare la adresa economiei din România.

La evenimentul găzduit de Banca Naţională a României participă Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, Lucian Croitoru – consilierul guvernatorului BNR, Valentin Lazea – economistul şef al BNR, precum şi Lucian Anghel – economist şef al BCR, şi Ionuţ Dumitru – economist şef al Raiiffeisen Bank.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.