Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, consideră că România se confruntă ca niciodată cu pericole mari la adresa stabilităţii.
Potrivit lui Isărescu, azi suntem într-un moment crucial. “Este foarte important să nu facem paşi înapoi şi să deviem de la procesul de consolidare fiscală şi de la stabilitatea financiară. Să nu punem sub semnul întrebării principiile de bază ale economiei prin iniţiative contrare acestui lucru. După criză din 2008, am reuşit să aducem deficitul la 1%. Rezervele au crescut cu 6 miliarde de euro deşi au fost returnate fondurile de la FMI. Costul la care statul se împrumută e la minime istorice. Trebuie să fim realiști. Personal nu am văzut niciodată pericole mai mari la adresa stabilității”, a spus Isărescu în cadrul unei conferinţe care are ca temă centrală strategia de dezvoltare a ţării, regionalizarea şi congergenţa la euro, desfăşurată la Banca Centrală şi organizată de Profit.ro. Cele spuse de Isărescu au fost auzite şi de premierul Dacian Cioloş, aflat lângă el.
“Situaţia macro excelentă nu se reflectă la nivelul populaţiei. Mulţi omeni şi firme mijlocii o duc în continuare greu. Realist privind şi cu durere constatăm că nu avem o autostradă care să treacă Carpaţii. Jumătate dintre localităţi nu au apă curentă. Toate aceste necesită investiţii şi cele mai multe publice. PIB-ul ar fi mai mare dacă am avea o infrastructură îmbunătăţită. Ne confruntăm cu riscul de a pierde o parte din progresele atât de greu obţinute. Ţara are nevoie de stabilitate legislativă şi de legi clare care să nu creeze confuzii. Darea în plata ridică câteva probleme. La promovare a avut în vedere protejarea celor cu situaţie socială dificilă. Sprijinim în totalitate opinia Guvernului conform căreia acestei legi trebuie să i se întărească caracterul social”, a mai comentat guvernatorul BNR.
Ca şi în alte dăţi, el a ţinut să critice legea dării în plată, votată de către Senat şi care urmează să intre în dezbatere în Camera Deputaţilor, cameră decizională. “Prima Casă nu trebuie să fie inclusă în această lege. Cererea de reexaminare a Preşedintelui a primit din partea BNR un răspuns detaliat. Peste 20 de pagini se găsesc în Parlament pentru a fi dezbătute. Acolo nu sunt nici intimidări, nici ameninţări”, a spus Isărescu.
Guvernatorul BNR a dorit să facă unele clarificări pentru, spune el, a nu mai fi confuzii, legate de această lege. “Contractul este în toată lumea legea părţilor semnatare. Încheierea şi derularea contractelor trebuie să fie domniată de principiul consensualizarii. În ipoteza în care pe parcursul derulării contractului, situaţia unei părţi se modifică substanţial, prin bună înţelegere cele două părţi trebuie să convină. BNR a venit şi stă pregătită la cererea de reexaminare. Încercăm să arătăm că aceste principii sunt cele pe baza cărora se poate construi o intervenţie în favoarea celor grav afectaţi de criză. Punctul nostru de vedere corespunde intervenţiilor din ţară şi din afară ţării care s-au pronunţat pe subiect. BNR susţine şi va susţine negocierea dintre băncile comerciale şi clienţi care să conducă la soluţii echilibrate. Acest proces de reumanizare, de negociere trebuie efectuat în baza unor criterii obiective care să justifice începerea acestui proces de renegociere. Finalizarea ei trebuie să fie o reîmpărţire a poverii între bănci şi clienţi. Nu o împărţire a riscurilor, ci a poverii suplimentare, apărută că urmare a crizei. Această povară suplimentară se poate introduce prin textul legii”, a spus Isărescu, citat de Hotnews. În opinia sa, băncile trebuie să facă planuri de negociere transparente, care să fie trimise la BNR, iar aceste planuri, însuşite de industria bancară, ar trebui să facă parte dintr-un cod de conduită al industriei bancare. “Principalul obiectiv trebuie să fie acordarea unor şanse reale pentru că şi generaţiile care vin să aibă acces la credite. Programul Prima Casă trebuie să continue. Rata de neperformanţă este practic nulă. Programul nu poate funcţiona decât în baza garanţiei irevocabile a Statului, care nu trebuie şi nu poate fi pusă la îndoială sub nicio formă! Se poate introduce o variantă de creditare în viitor cu darea în plată inclusă, dar cu avans mai mare, şi varianta care să nu includă darea în plată, aşa cum ne arată experienţa unei ţări baltice. Dacă legea dării în plată trece, legea obligaţiunilor ipotecare – votată în decembrie 2015- nu mai are niciun rost”, a încheiat Isărescu. Senatorii au adoptat, recent, în unanimitate, proiectul legii privind darea în plată a unor imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. Ei au respins un amendament care prevedea excluderea din lege a programului ”Prima casă” și au introdus un altul care se referă la faptul că pentru stingerea creanței dintr-un contract de credit prin dare în plată, valoarea contractului de credit, la momentul acordării, nu trebuie să depășească 150.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb al BNR în ziua încheierii contractului, garantat prin ipotecă asupra unui bun imobil cu destinație de locuință. Ieri, la un eveniment organizat la Palatul Parlamentului de ziarul Bursa şi de Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor, iniţiatorul legii dării în plată, deputatul liberal Daniel Zamfir, şi avocatul Gheorghe Piperea, au apărat actul normativ.
“Această lege nu este nici o lege de stânga şi nici de dreapta . Vrem să aducem un echilibru între clienţi şi bancă. Ne dorim să fie o lege dreaptă şi cât mai uşor de aplicat. Campania de intoxicare a început încă de la apariţia în dezbatere publică a legii, adică acum aproape un an. Nu ştiu câte legi au stat un an în dezbatere publică. Campania de manipulare venită din partea băncilor şi susţinută de BNR este dăunătoare. S-a spus că e o lege făcută pentru şmecheri sau că nu vor beneficia de ea cei care au nevoie . Zilele astea am văzut că legea este un atentat la economie. După ce vom discuta în Comisia Juridică, legea va merge în plen. Cu regret constat că băncile, în loc să participe la dezbatere, nu sunt prezente. Ar fi fost în interesul publicului să participe şi ele”, a declarat Daniel Zamfir, citat de presă. Acesta a taxat faptul că niciun reprezentant al sistemului bancar şi nimeni de la BNR nu a venit la dezbatere. Organizatorii susţincă au invitat majoritatea executivilor din băncile centrale precum şi pe guvernatorul BNR.
Avocatul Gheorghe Piperea, cel mai înverşunat apărător al legii dării în plată, a susţinut că “sămânţa” dării în plată derivă din Codul Civil. “În timp ce economia creşte, populaţia sărăceşte. Băncile au avut o profitabilitate de două ori mai mare decât media europeană. Sunt 716.000 de debitori faliţi, înregistraţi la Biroul de Credit, cu restanţe de peste 90 de zile. A circulat astăzi (ieri, n.red.) un manifest (în Ziarul Financiar- n.red) în care se spune că există legea falimentului personal. Dar această lege nu există. Ea a fost amânată, aşa încât cei 716.000 de români nu se pot pune sub protecţia Tribunalului. „Sămânţa” dării în plată ca mecanism reglementat prin lege se găseşte în Codul Civil. În Codul Civil există articolul 2325, unde se spune că „Debitorul şi creditorul pot conveni să limiteze dreptul creditorului de a urmări bunurile care nu îi sunt ipotecate”. Mai avem articolul 1492 care se numeşte chiar „Darea în plată”. În prima fază notifici creditorului că vrei să dai în plată şi aştepţi 30 de zile în care creditorul poate veni cu o propunere de înţelegere. Dacă însă în cele 30 de zile creditorul nu răspunde, debitorul merge la notar şi se încheie contractul prin care debitorul cedează bunul ipotecat şi scapă de datorie. Legea se referă la persoane fizice, nu la Statul Român, aşa cum spunea şi dl. Zamfir”, a spus Piperea.
