Un fleac, l-au ciuruit!

Jaf la Aeroportul Otopeni

Aeroportul Otopeni a fost o vacă de muls pentru toți cei care s-au perindat pe la conducerea acestuia, numiți sau nu politic. Raportul Corpului de Control al premierului arată ceea ce presa a semnalat de-a lungul timpului, și anume faptul că statul este cel mai bun platnic, cel care nu cere eficiență și unde se pot închide anumite datorii politice contra unor posturi călduțe. Riscul ca aeroportul să se închidă pentru că prezintă risc pentru aviație a fost semnalat încă din toamnă de Cotidianul.

Anul trecut, după demisia intempestivă a directorului TAROM Eugen Davidoiu, s-a declanșat o adevărată furtună în urma declarațiilor acestuia date în fața Comisiei de transporturi. Ulterior, în fața acestui for au fost chemați și șefii de la Compania Aeroporturi București, care, cu coada între picioare, au recunoscut pe ocolite că nu au făcut mai nimic pentru infrastructura pistelor de aterizare/decolare. Ca urmare a aspectelor semnalate de presă, precum și a solicitării venite din partea Comisiei de transporturi, fostul premier Mihai Tudose a decis să trimită la Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) un control de fond. Verificările au fost efectuate la sediul CNAB din Otopeni, perioada verificată fiind 1 ianuarie 2013 – 15 octombrie 2017, iar raportul a fost finalizat pe 20 octombrie 2017. Concluzia verificărilor a fost că se impune „sesizarea organelor de urmărire penală competente“.

Numiri pe șest

Inspectorii au descoperit că în perioada analizată nu s-au făcut investiții, că mai mulți oameni au fost plăti, cu toate că nu au fost la muncă, şi că membri din Consiliul de Administrație au încasat bani fără a avea dreptul. Una dintre neregulile descoperite este cea legată de neactualizarea actului constitutiv al CNAB în conformitate cu Ordonanţa de Urgenţă din 2011 privind guvernanţa corporativă a companiilor publice. Astfel, deşi au fost introduse noi reguli privind administrarea companiilor cu capital integral sau majoritar de stat, „Adunarea Generală a Acţionarilor CNAB SA nu a întreprins demersuri pentru actualizarea Actului constitutiv al companiei“, potrivit raportului. Totodată, din cei cinci membri numiţi în Consiliul de Administraţie în data de 19 aprilie 2013, „doar Radu Merica a fost nominalizat pe lista scurtă a candidaţilor recomandaţi de consultant, deşi toate numirile ar fi trebuit să fie făcute pe baza selecţiei efectuate de către un expert independent. În plus, la nivelul companiei nu există un regulament de organizare şi funcţionare a comitetelor consultative, aşa cum prevede legea“, se mai arată în raport. Mai mult, la nivelul celor două comitete consultative, nu au fost întocmite înscrisuri care să ateste activitatea desfăşurată. Totodată, în perioada 19 aprilie 2013 – 29 mai 2014, cei patru administratori neexecutivi ai Consiliului de Administraţie al CNAB au încasat, în calitate de membri ai celor două comitete consultative, o sumă netă de 138.808 lei doar prin simpla calitate de membru, fără ca acordarea acestei remuneraţii să fie condiţionată de desfăşurarea unei activităţi şi fără a întocmi rapoarte periodice de activitate. „În plus, verificările au indicat acordarea membrilor Consiliului de Administraţie a unei remuneraţii cu 212.718 lei mai mari decât limita legală, în perioada 1 iulie 2013 – 31 mai 2014, sumă care poate constitui o posibilă pagubă“, potrivit documentelor publicate. În aceeaşi perioadă, ar fi fost acordată directorului general Radu Liviu o remuneraţie mai mare cu 396.561 lei decât limita legală.

Dan Șova, polivalent

Totodată, în cadrul şedinţei Adunării Generale ordinare a Acţionarilor CNAB din 29 mai 2014, fostul ministru al Transporturilor Dan Şova şi-a asumat atât calitatea de preşedinte al şedinţei, cât şi pe cea de reprezentant al statului, deşi funcţia de membru al Guvernului era incompatibilă cu funcţia de preşedinte şi de reprezentant al statului, potrivit documentelor publicate. Alte nereguli constatate în raport sunt cele legate de numirea lui Sorin Paul Stoicescu în funcţia de membru al Consiliului de Administraţie al CNAB, fără respectarea dispoziţiilor legale, şi de stabilirea unei componente variabile a indemnizaţiei membrilor Consiliului de Administraţie al CNAB, care şi-au desfăşurat activitatea în perioada 27 martie 2015 – 17 februarie 2016, cu încălcarea prevederilor legale. Unul dintre cele mai grave aspecte semnalate se referă la Hotărârea Consiliului de Administrație nr. 7/10.06.2015: „Au fost implementate în favoarea directorului general (n.n. – Sorin Paul Stoicescu) al CNAB SA, începând cu eliminarea indicatorilor de performanță și a obiectivelor strategice pe care directorul general ar fi trebuit să le îndeplinească până la cuantumul despăgubirilor acordate pentru demiterea acestuia fără justă cauză“, se arată în nota de control.

Piste găurite

Raportul a indicat probleme în ceea ce priveşte starea pistelor de decolare/aterizare, cu toate că au fost cheltuite sume considerabile pe tot felul de studii de fezabilitate. Ultima reparație capitală a pistelor a avut loc în 1994.  În perioada 2011-2016 au fost efectuate reparaţii curente, lucrări ce au fost realizate cu sincope. În cazul pistei de aterizare numărul 2 (n.n. – RWY 08L-26R) a Aeroportului „Henri Coandă“, potrivit unei expertize tehnice elaborate în septembrie 2013, calificativul stării de degradare pentru tronsonul 1 (0-350 metri) a fost „bun“, pentru tronsonul 2 (350-950 metri) a fost „satisfăcător“, iar pentru tronsonul 3 (950-3.500 metri) a fost „foarte bun“. Potrivit rapoartelor de urmărire specială elaborate în perioada aprilie-iunie 2014, calificativele au fost semnificativ mai slabe: pentru tronsonul 1 a fost „satisfăcător“, pentru tronsonul 2 a fost „rău“ şi pentru tronsonul 3 a fost „bun“. Raportul tehnic realizat în perioada februarie-mai 2016 a arătat că principalele defecţiuni ale pistei au fost „caracterizate de modul de comportare a materialului de colmatare utilizat pentru amenajarea rosturilor transmise de către dalele de beton de ciment în stratul de rulare din Ralumac“. Astfel, „în perioada cu temperaturi scăzute, materialul de colmatare s-a rigidizat şi a devenit casant, (…) în timp ce, în perioada cu temperaturi ridicate, materialul de colmatare a devenit foarte moale, fapt ce a condus la antrenarea acestuia de către roțile aeronavelor“, se precizează în raport.

Plătiți degeaba

Alte probleme semnalate au fost legate de modul în care au fost întocmite şi aprobate fişele colective de prezenţă ale unor angajaţi, care au figurat cu un anumit număr de ore lucrate, deşi aceştia au fost prezenţi mai puţine ore la serviciu. Totodată, raportul arată probleme legate de prezenţa la unele cursuri de formare profesională care au avut loc în străinătate, susţinute financiar de CNAB, a unor persoane care nu erau calificate să participe la aceste cursuri, iar pentru unele programe de instruire au fost aprobate mai multe zile decât durata efectivă a cursului. „Neamțu Cristina Elena, angajată cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată (…) în perioada de probă, respectiv 6.10.2015 – 4.01.2016, conform Raportului de acces în sistemul de securitate, a figurat ca prezentă cu un număr total de 56 de minute. Din analiza foilor de prezenţă aferente perioadei a rezultat că Neamțu Cristina Elena figurează cu un număr total de 432 de ore lucrate. (…) Pe fișele de prezență semnătura este indescifrabilă la rubricile numelui Neamțu. (…) A încasat suma de 16.306 lei“, se arată în raport. Aceeași persoană, conform acelorași surse, ulterior perioadei de probă, în perioada 5.01.2016 – 30.06.2016, a fost la muncă doar 50 de ore, dar în fișa de prezență figurează cu 968 de ore lucrate. A încasat 26.697 lei, cu toate că nu a semnat condica de prezență.

Totodată, raportul a arătat probleme în ceea ce priveşte demersurile întreprinse de CNAB pentru majorarea capitalului social al companiei cu valoarea terenurilor care au aparţinut fostei Societăţi Naţionale Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa, dar despre acestea și spațiile comerciale din incintă, vom discuta într-un material viitor.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 7
Eduard Pascu 109 Articole
Author

4 Comentarii

  1. Cel mai mare jaf la Otopeni este cel aplicat calatorilor.
    O sticluta de apa costa cat cateva baxuri, o cafea cat nu face, o inghetata, nu mai vorbim.
    Ca sa nu mai spun ca I-am cumparat fiicei mele in fresh care fusese stors de vreo trei zile.
    In zona international, am gasit singurul duty free de pe planeta care avea taxe incluse.

    La chioscul de ziare, poti sa-ti iei ce ziar vrei in euro. Mi-am cumparat o carte crezand ca pretul e in lei. era in euro (in purcoi de bani. Toata chesti asta tine de nerusinare de ani buni si nu se mai termina.
    In timpul asta, intri in aeroport si totul este plin de specific national. Si veceurile. Mirosul de pipi te trazneste de-ti dai seama ca ai ajuns acasa.

    Nu-I asa?
    C

    • eheheei.. la Duty Free Otopeni paine si cutitul e la DNATA, fost Alpha Rocas, fost Abella Rocas , ei iau in chirie pe nimic spatiile comerciale de la aeroport (plus spaga aferenta, directori din aeroport – adica de la stat – au fost si actionari la Alpha..) si le subinchiriaza pe x100. In fatza au fost pusi intotdeauna arabi (DNATA de fapt are actionari in Dubai) , in spate sunt securistii nostri , care au intrare unde trebuie.

  2. Daca se poate face JAF de ce nu? Prostimea plateste mai departe hotimea!
    Handicapatii sa plateasaca mai departe!

  3. Dp ce ca iau pe nica spatiile te crucesti ce tarife au la bar! Am facut greseala sa iau o cafea si m-au jumulit de 50 de roni in 2009! Acum o fi triplu…

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.