JD Vance: America nu vrea vasali în Europa

Vicepreședintele SUA, JD Vance, i-a oferit un interviu jurnalistului Sohrab Ahmari, unul dintre susținătorii săi în timpul campaniei electorale din SUA. UnHerd devine prima publicație europeană care realizează un interviu cu noul vicepreședinte al Statelor Unite, un interviu axat pe viziunea lui Vance despre postura de securitate a Europei și pe politica tarifară a SUA. Sohrab Ahmari provine dintr-o familie iraniană; s-a convertit la catolicism, a cochetat cu Partidul Democrat, iar apoi l-a susținut pe Donald Trump, în care a văzut un promotor al ”conservatorismului clasei muncitoare”, cu rădăcini în democrația socială catolică.

Sohrab Ahmari: Domnule vicepreședinte, sunt sigur că ați văzut remarcile recente ale președintelui Zelenskyi în care a spus că „justificați cumva” acțiunile lui Vladimir Putin. Cum răspundeți la asta? Este productiv pentru guvernul de la Kiev să abordeze administrația Trump în acest mod?

JD Vance: Cu siguranță nu este productiv. Cred că Zelenskyy se înșală în privința asta. Am condamnat în repetate rânduri invazia la scară largă care a fost lansată în 2022, dar, la fel ca președintele Trump, am încercat să aplic și recunoașterea strategică că, dacă vrei să închei conflictul, trebuie să încerci să înțelegi care sunt obiectivele strategice le rușilor și ale ucrainenilor. Asta nu înseamnă că sprijinim moral cauza rusă sau că susținem invazia la scară largă, dar trebuie să încercăm să înțelegem care sunt liniile lor roșii strategice, în același mod în care trebuie să înțelegem cum încearcă ucrainenii să iasă din acest conflict. Ca să poți negocia o pace. Și asta încearcă să facă președintele de câteva luni și cred că este oarecum absurd ca Zelensky să spună guvernului [american], care în prezent îi susține regimul întregul său guvern și efortul de război, că suntem cumva de partea rușilor. După cum a spus președintele: „Nu suntem de partea nimănui, suntem de partea Americii și credem că pacea servește cel mai bine interesele Americii”.

SA: Privind dincolo de Ucraina, au existat o serie de incidente recente care i-au făcut pe europeni să concluzioneze că într-adevăr nu vă place Europa. Este o evaluare corectă? Și dacă nu, care este mesajul pentru liderii europeni, inclusiv pentru unii de dreapta care cred: „Vai, Vance chiar nu vede nimic pozitiv în noi – doar ne lovește fără încetare, în public și chiar în privat, atunci când se adresează altor șefi de guvern”?

JDV: Cu siguranță nu este corect. Iubesc Europa, îi iubesc pe europeni. Am spus în repetate rânduri că cred că nu poți separa cultura americană de cultura europeană. Suntem în mare parte un produs al filozofiilor, teologiilor și, bineînțeles, al modelelor de migrație care au venit din Europa și au creat Statele Unite ale Americii. . . . Iubesc diferitele culturi, cu siguranță cred că Europa are multe de oferit lumii.

De asemenea, cred că liderii europeni au adormit la volan. Li se pare șocant că suntem sinceri cu privire la o nouă realitate strategică. Și sunt câteva lucruri care se întâmplă simultan.

Primul este că suntem foarte frustrați – „noi” adică eu, președintele, cu siguranță întreaga administrație Trump – că popoarele europene continuă, sincer, să strige pentru politici economice și de migrație mai sensibile, iar liderii Europei continuă să organizeze aceste alegeri și continuă să ofere popoarelor europene opusul lucrurilor pentru care par să fi votat. Este ceva pentru care îmi fac cu adevărat griji. Întregul proiect democratic al Occidentului se destramă atunci când oamenii continuă să ceară mai puțină migrație și continuă să fie răsplătiți de liderii lor cu mai multă migrație. Evident, cred că există o componentă economică care să explice asta, există o componentă culturală. Dar cred că cel mai important este că alegătorii au dreptul să decidă ce vor. Spun asta ca prieten, nu ca cineva care arată cu degetul și spune „chiar ați dat-o în bară”, ci ca o persoană care respectă și iubește cu adevărat Europa. O parte din rețeta supraviețuirii și prosperității în secolul 21 este ține de cum von răspunde la voința oamenilor în problema migrației. Este ceva ce liderii americani și liderii europeni au distrus de aproape o jumătate de secol. Și vin și spun: „Uite, așa cum președintele Trump a luat în serios preocupările alegătorilor, îi încurajăm pe prietenii noștri prietenii noștri din Europa să-și ia în serios preocupările”.

Am menționat că sunt două probleme. Aceasta este una: problema migrației, cum să avem o politică de migrație de bun-simț în secolul 21. Am avut multe dezbateri în Occident, iar prietenii noștri europeni se confruntă cu probleme care nu sunt cu adevărat diferite de problemele cu care ne confruntăm în America.

A doua, desigur, este postura de securitate. Realitatea este  că întreaga infrastructură de securitate a Europei a fost subvenționată de Statele Unite ale Americii. În urmă cu 20-25 de ani, se putea spune că Europa avea multe armate eficiente, cel puțin militari care își puteau apăra propriile patrii. Astăzi, în 2025, majoritatea statelor europene nu au armate care să le poată asigura apărarea rezonabilă. Britanicii sunt o excepție evidentă, francezii sunt o excepție evidentă, polonezii sunt o excepție evidentă. Dar, într-un fel, sunt excepțiile care confirmă regula, că liderii europeni au investit categoric insuficient în securitate și asta trebuie să se schimbe. Și trebuie să se schimbe în parte pentru că Statele Unite trebuie să se concentreze pe Asia, pe interesele noastre de securitate acolo

Dar, de asemenea, cred că nu este bine ca Europa să fie vasalul permanent al Statelor Unite în materie de securitate. Este șocant liderii europeni reacționează la ceea ce spun atrăgându-mi atenția ca vorbesc ca marele om de stat european numit Charles de Gaulle, despre care cred că iubea Statele Unite ale Americii, dar evident a avut dezacorduri cu America. Dar el a recunoscut că nu este în interesul Europei și nu este în interesul Americii ca Europa să fie un vasal permanent al Statelor Unite în termeni de securitate.

SA: Dar nu au beneficiat și americanii de statu-quo, de faptul că capitalele europene merg pe mâna Washingtonului chiar și atunci când nu sunt de acord cu deciziile americane de politică externă? Pe scurt, nu ar fi rău ca Europa să fie prea independentă?

JDV: Cred cu siguranță că America și Europa vor continua să prospere prin relațiile economice și de securitate. Nu cred că o Europă mai independentă este rău pentru Statele Unite – este bine pentru Statele Unite. Revenind la istorie, cred că britanicii și francezii au avut dreptate în dezacordurile lor cu Eisenhower privind Canalul Suez. Cred că multe țări europene au avut dreptate cu privire la invazia noastră în Irak. Și sincer, dacă europenii ar fi fost puțin mai independenți și puțin mai dispuși să se opună, poate am fi putut salva întreaga lume de dezastrul strategic care a fost invazia Irakului condusă de americani. O Europă mai independentă, da, va duce la mai multe dezbateri. Dar nu cred că americanii din anii cincizeci, șaizeci și șaptezeci aveau îndoieli în privința loialității aliaților francezi, chiar dacă au existat dezacorduri reale. Cred că este în regulă ca aliații să aibă dezacorduri. Și asta vreau să fie Europa. Vreau să fie un aliat. Vreau să fie un aliat puternic, independent, ca fiecare țară europeană în parte să fie un aliat puternic și independent. Nu vreau ca europenii să facă tot ce le spun americanii să facă. Nu cred că este în interesul lor și nici nu cred că este în interesul nostru.

Lucrăm pentru a ajunge la o relație comercială mai echilibrată. Cu Regatul Unit, avem o relație mult mai apropiată decât cu, să zicem, Germania. Deși îi iubim pe germani, aceștia depind în mare măsură de exportul în Statele Unite, dar sunt destul de duri cu o mulțime de companii americane care ar dori să exporte în Germania. Conceptul corectitudinii la care Președintelui ține cu adevărat în relația noastră comercială, va duce la o mulțime de relații comerciale pozitive cu Europa. Și din nou, vedem foarte mult Europa ca pe aliatul nostru. Vrem doar să fie o alianță în care europenii sunt puțin mai independenți, iar relațiile noastre de securitate și comerciale vor reflecta acest lucru.

SA: Care este indicatorul principal al succesului pentru noul regim tarifar? Ce va trebui să se întâmple peste, să zicem, trei ani, pentru a putea concluziona: „Bine, am făcut-o”?

JDV: Vrem să reducem deficitele comerciale, în general. Uneori, un deficit comercial are sens. De exemplu, America nu produce banane. Deci vom importa banane, nu vom exporta banane. Cu anumite categorii de produse și poate chiar cu unele țări, un mic deficit comercial poate fi justificat. Dar sistemul comercial global a adus deficite comerciale mari și persistente între categoriile de produse, majoritatea țărilor folosind Statele Unite pentru a le absorbi producția excedentară. Asta a fost rău pentru noi. A fost rău pentru producătorii americani. A fost rău pentru muncitori. Și, Doamne ferește, dacă America ar duce vreodată un război viitor, ar fi rău pentru armata Americii. Vrem o reechilibrare semnificativă. Ceea ce vreau să văd peste câțiva ani este că deficitul nostru comercial este mult mai mic ca pondere din PIB.

SA: Săptămâna trecută, au avut momente uluitoare privind piețele financiare. As spune că au existat momente în care te întrebi ce se poate întâmpla dacă totul se va prăbuși”? Ați avut gânduri similare în ultima săptămână?

JDV: Orice implementare a unui nou sistem va face ca piețele financiare să fie nervoase. Președintele Trump a repetat că aceasta este o strategie pe termen lung. Vrea să reechilibreze comerțul în interesul muncitorilor și producătorilor americani. Nu poți lăsa fluctuațiile pe termen scurt de pe piață să schimbe modul în care te gândești la termen lung. Dar trebuie să răspundem la ceea ce va spune comunitatea de afaceri, la ceea ce spun angajații, la ce spun piețele de obligațiuni. Toate acestea sunt variabile la care trebuie să fim receptivi pentru ca politica să aibă succes. Dar scopul este succesul politicii. Niciun plan nu poate fi implementat perfect, va avea nevoie de ajustări. Vrem să reechilibram comerțul global, alte țări vor răspunde la asta, iar voi va trebui să le răspundem. Vrem să facem ceva cu piețele, piețele vor răspunde, iar noi trebuie să răspundem la rândul nostru. Suntem conștienți că trăim într-o lume complicată, în care nicio decizie nu este statică. Dar politica fundamentală este de a reechilibra comerțul global și cred că președintele a fost foarte clar și persistent în acest sens.