Jocul lui Putin în Africa cu mercenarii

În Africa, Rusia schimbă o organizație paramilitară nemiloasă cu o replică pe care o poate controla. Care este planul lui Putin? Wagner, grupul mercenar rus temut, notoriu pentru organizarea unei revolte eșuate împotriva Moscovei și acuzat de comiterea unor abuzuri grave împotriva civililor din Africa, este înlocuit pe continent de o altă organizație paramilitară rusă. Succesorul său, spun experții, este Corpul African controlat de Kremlin, scrie CNN pe site-ul său.

De ani de zile, Wagner, care a fost finanțat de guvernul rus și lăudat pentru „curajul și eroismul” său de către președintele rus Vladimir Putin în 2023, a întruchipat ofertele militare ale Moscovei în Sahel, o regiune semiaridă din vestul și centrul-nord al Africii care se întinde din Senegal până în Sudan.

Cu toate acestea, odată cu ieșirea Wagner din zone ale regiunii, care este afectată de lovituri de stat recurente, rebeliuni armate și insurgență extremistă, se pare că Kremlinul dorește o armată controlată, dar neoficială, care să o înlocuiască.

Putin a dezvăluit la un summit Rusia-Africa din 2023 că Kremlinul „a încheiat acorduri de cooperare militar-tehnică cu peste 40 de țări africane, cărora le furnizăm o gamă largă de arme și echipamente”.

Kremlinul umple într-o oarecare măsură un vid lăsat de trupele occidentale, care au fost expulzate de mai multe guverne din Sahel între 2022 și anul acesta, pe măsură ce sentimentele anti-occidentale reverberează în regiune.

Într-un moment în care Occidentul și-a îndreptat în mare măsură atenția către alte părți, de la războaiele din Orientul Mijlociu și Ucraina până la tensiunile cu China, Rusia a devenit un partener de securitate căutat atât în ​​interiorul, cât și în afara Sahelului.

În anumite părți ale regiunii, cum ar fi Mali, unde Wagner a suferit unele dintre cele mai mari pierderi cunoscute, zeci de persoane fiind ucise într-o ambuscadă a rebelilor acum un an, forțele sale s-au alăturat armatelor locale în lupta împotriva insurgenților.

Ce știm despre Corpul African

Succesorul lui Wagner nu este autogestionat. Spre deosebire de gruparea mercenară, Corpul African paramilitar este plasat sub umbrela ministerului rus al apărării, potrivit canalului oficial Telegram al grupării.

Corpul este format din comandanți de luptă de elită din armata rusă. Recrutarea „prioritară” a fost acordată și luptătorilor Wagner actuali și foști, a dezvăluit o postare pe canalul Telegram a Corpului African în ianuarie 2024.

Agenții Corpului African au intrat de atunci pe câmpul de luptă, efectuând operațiuni comune cu armata din Mali împotriva grupărilor de miliții.

Wagner a anunțat în iunie că părăsește Mali, una dintre națiunile cu probleme din Sahel, declarând că a încheiat o misiune de trei ani și jumătate de luptă împotriva insurgenților din țara vest-africană condusă de juntă.

O ieșire similară a lui Wagner a fost luată în considerare și în Republica Centrafricană (RCA), centrul nervos al grupării în Africa.

Wagner operează în RCA din 2018 și a devenit forța dominantă în națiunea centrafricană după retragerea definitivă a trupelor franceze în 2022. În RCA, este recunoscută pe scară largă pentru contribuția la evitarea colapsului.

Cu toate acestea, la începutul acestei luni, oficiali militari din RCA au declarat pentru Associated Press că ministerul rus al apărării a cerut autorităților din țară să înlocuiască Wagner în Corpul African și să plătească pentru serviciile sale în numerar.

Remunerația lui Wagner pentru furnizarea de servicii militare către RCA, care include protejarea președintelui său, recuperarea teritoriilor confiscate de rebeli și ținerea la distanță a grupărilor armate, „se face într-un mod extrem de ascuns și discret” de către guvernul RCA, a declarat pentru CNN în ianuarie Martin Ziguélé, un parlamentar al opoziției care a fost prim-ministru între 2001 și 2003.

Prin urmare, nu este clar cum sunt plătite serviciile lui Wagner. Totuși, investigațiile anterioare ale CNN au descoperit că firme legate de fostul lider Wagner, Yevgeny Prigozhin, au obținut concesiuni pentru a exploata aur și diamante în Republica Centrafricană, unde aproape 70% din populație trăiește în sărăcie extremă – a cincea cea mai mare rată a sărăciei din lume, potrivit unei evaluări a Băncii Mondiale din 2023.

Prigojin a fost ucis într-un accident de avion la nord-vest de Moscova în august 2023, la două luni după ce a lansat o rebeliune eșuată împotriva conducerii militare a Rusiei.

Nici un purtător de cuvânt al guvernului, nici miniștrii apărării sau comunicării din RCA nu au răspuns solicitării CNN de a comenta presupusa schimbare planificată către Corpul African. De asemenea, CNN nu a primit niciun răspuns de la autoritățile ruse.

Ministrul comunicațiilor, Maxime Balalou, a declarat pentru CNN în ianuarie că un acord bilateral de apărare „a permis Rusiei să ne furnizeze arme”, precum și „să gestioneze și să antreneze forțele noastre de apărare și securitate (și) să asiste forțele noastre armate pe teren”.

Corpul African a ajuns deja în alte părți ale Africii, potrivit canalului Telegram al Corpului African, operând în națiunile vest-africane Niger și Burkina Faso, ambele guvernate de junte.

Nu se știe dacă acest corp de armată funcționează în Guineea Ecuatorială din Africa Centrală, care găzduiește aproximativ 200 de instructori militari ruși, potrivit unui raport Reuters de la sfârșitul anului trecut. Guineea Ecuatorială are același conducător de 46 de ani.

Ce vrea Putin să facă diferit?

Decizia Rusiei de a-l înlocui pe Wagner în Africa ar putea fi o „rebranding strategic din partea Moscovei”, potrivit lui Héni Nsaibia, analist senior la grupul de monitorizare a crizelor, Armed Conflict Location & Event Data Project (ACLED).

„Având în vedere că numele Wagner a fost grav pătat după revoltă și moartea lui Prigojin, Rusia își consolidează probabil inițiativele militare externe sub control formal al statului, ștergând marca «Wagner», păstrându-și în același timp funcțiile de bază sub un nume nou, precum Africa Corps”, a declarat Nsaibia în răspunsuri scrise către CNN.

„În acest fel”, a adăugat el, „Moscova se poate distanța de narațiunea mercenară, menținând în același timp o prezență puternică în regiune.”

Instituționalizarea implicării sale militare în Africa ar putea aduce beneficii Kremlinului și în alte moduri, a spus Nsaibia.

„Corpul African este menit să ofere Moscovei un control mai mare asupra operațiunilor și, potențial, o legitimitate internațională sporită, precum și mai puține riscuri juridice și de reputație”, a explicat Nsaibia.

Wagner s-a confruntat cu procese din partea grupurilor pentru drepturile omului pentru acuzații de încălcări ale drepturilor omului.

Uniunea Europeană a sancționat Grupul Wagner și persoanele și entitățile conectate la acesta în 2021 și 2023. Printre cei sancționați în 2023 s-au numărat „șeful Grupului Wagner din Mali, unde mercenarii Wagner au fost implicați în acte de violență și multiple încălcări ale drepturilor omului, inclusiv execuții extrajudiciare, precum și diverși membri de profil înalt ai grupului din RCA”, a declarat Consiliul UE.

Experții Națiunilor Unite au solicitat, de asemenea, în 2023 o anchetă independentă cu privire la presupusele crime comise de Grupul Wagner și de armata maliană.

Declarația lor spunea: „Lipsa de transparență și ambiguitatea privind statutul juridic al Grupului Wagner… creează un climat general de teroare și impunitate completă pentru victimele abuzurilor Grupului Wagner”.

Autoritățile maliene au respins acuzațiile, spunând că țara „a fost neclintită în urmărirea penală și pedepsirea autorilor dovediți de încălcări ale drepturilor omului”.

Deși rămân multe întrebări cu privire la operațiunile Wagner în Africa, există opinii mixte cu privire la impactul pe care operațiunile sale antiteroriste cu armatele locale l-au avut asupra continentului.

„Nu văd ce a adus Wagner în lupta (împotriva teroriștilor)”, a declarat consultantul în securitate Mamadou Adje.

„De când (forțele Wagner) s-au alăturat luptei, jihadiștii s-au răspândit în Mali, Burkina Faso și Niger, soldând cu numeroase victime civile”, a declarat pentru CNN Adje, un colonel senegalez în retragere care a servit anterior în Mali și Burkina Faso sub blocul regional vest-african ECOWAS.

În ceea ce privește înlocuirea lui Wagner cu Africa Corps în anumite țări, „nu văd prea multe schimbări pe câmpul de luptă”, a spus Adje.

În opinia lui Nsaibia, Wagner a ajutat armata din Mali „să obțină unele victorii tactice și strategice, în special recucerirea fortărețelor rebele”.

Cu toate acestea, a spus el, grupul lasă în urmă „un stat în pragul colapsului”.

La începutul acestei luni, delegații ONU au declarat Consiliului de Securitate că securitatea în Sahel „se deteriorează rapid” și că activitatea teroristă în anumite părți ale regiunii s-a intensificat „în ceea ce privește amploarea, complexitatea și sofisticarea, inclusiv prin utilizarea dronelor, a comunicării alternative prin internet și a coluziunii tot mai mari cu crima organizată transnațională”.

Ahunna Eziakonwa, secretar general adjunct al ONU și director pentru Africa al programului de dezvoltare al ONU (PNUD), avertizează că problemele de securitate din Sahel „sunt dincolo de capacitatea guvernelor naționale” și, prin urmare, este nevoie de sprijin global.

Ceea ce contează, însă, este că orice ajutor din partea actorilor externi este „bine intenționat”, a declarat ea pentru CNN, adăugând: „Nu promovăm niciun fel de sprijin din partea militară sau a securității care subminează drepturile omului, indiferent de proveniența acestuia”.