Jurnaliștii, victime ale propriei profesii

Potrivit "Reporter fără frontiere", cele mai periculoase ţări sunt Siria, Mexic, China, Irak şi Iran. Sursa foto rfi.fr

Aflați în zone de război sau chiar în țări unde există pace, dar corupția se află la cote ridicate, reporteri de investigații, care dezvăluie corupția politicienilor, traficul de droguri, evaziunea fiscală, devin adesea victimele propriilor profesii. Amenințați cu moartea, răpiți, uciși în atacuri cu bombe ori împușcați, ei nu încetează să lupte pentru aflarea adevărului.

Deși se crede că viața jurnaliștilor este periclitată mai ales în locuri unde există conflicte armate, statisticile arată că circa 88% din victime lucrează în propriile țări, iar 40% din ei primesc în prealabil amenințări cu moartea. Mai mult, doar în 3% din cazuri au fost trași la răspundere autorii asasinatelor. În state precum Siria, India sau Filipine, niciun omor comis împotriva unui ziarist nu a fost pedepsit în ultimii 25 de ani.

Ziariști uciși la datorie

  • Reportera suedeză Kim Wall, colaboratoare la The Guardian și New York Times, a fost omorâtă pe 10 august 2017, la bordul submarinului Nautilus. Suspect este proprietarul submersibilului, inventatorul danez Peter Madsen, care a fost acuzat de omor calificat, atingere la integritatea unui cadavru și agresiune sexuală.
  • Jurnalista malteză Daphne Caruana Galizia a murit pe 17 octombrie 2017, ca urmare a exploziei unei bombe plasate sub mașina sa. Aceasta prezenta pe blogul personal cazuri de corupție, printre care celebrul caz Panama Papers, ceea ce îi aducea mai mulți cititori decât toate celelalte publicații din țară. Ultimele articole îl vizau pe premierul Joseph Muscat, cu doi apropiați de-ai săi care derulau afaceri prin companii offshore și vindeau pașapoarte malteze către guvernul din Azerbaijan. „Mama mea a fost asasinată pentru că a stat între statul de drept şi cei care au căutat să încalce legea, asemenea multor jurnalişti puternici. Dar ea a fost, de asemenea, vizată pentru că a fost singura persoană care a făcut acest lucru. Aşa se întâmplă atunci când instituţiile statului sunt incapabile: ultima persoană rămasă în picioare este adesea un jurnalist. Lucru care îl face să fie şi prima persoană ucisă“, scria fiul acesteia, Matthew Caruana Galizia, pe pagina sa de Facebook.
  • Fotoreporterul american David Gilkey, care lucra pentru radioul public, și translatorul său, Zabihullah Tamanna, au fost asasinați în 2016 de talibani lângă Marja, în Afganistan. Autoritățile nu au reținut niciun suspect. „Nu este vorba doar de a face un reportaj sau de a face nişte poze. Este vorba de a face un reportaj şi fotografii care să aibă capacitatea de a-i convinge pe oameni să acţioneze în legătură cu cele întâmplate“, spunea David Gilkey în 2010.
  • În redacția săptămânalului parizian de satiră Charlie Hebdo a avut loc, pe 7 ianuarie 2015, un atentat cu arme automate, comis de doi frați algerieni extremiști, membri ai organizației Al Qaeda. Au fost 11 răniți și 12 morți, printre aceștia din urmă fiind și caricaturiștii Wolinski, Charb, Cabu, Tignous și Honore, cronicarii Elsa Cayat și Bernard Maris și corectorul Mustapha Ourrad. Publicația era de mulți ani în vizorul fundamentaliștilor islamici din cauza caricaturilor sale care îl ironizau pe profetul Mohamed.
  • Ziaristul Socratis Guiolias a fost împușcat pe 19 iulie 2010 în fața locuinței sale din Atena. Asasinatul a fost revendicat de gruparea de extremă stânga Secta Revoluționarilor. Jurnalistul era director al postului de radio Thema FM și administrator al blogului troktiko.gr, specializat în anchete despre politicieni și oameni de afaceri.
  • În celebrul caz al uciderii ziaristului de la Wall Street Journal David Pearl, răpit și decapitat în 2002, în Pakistan, a fost condamnat Khalid Shaikh Mohammed, membru de seamă  Al Qaeda.

Recompensă pentru reporterul slovac

Jurnalistul slovac Jan Kuciak a fost găsit împușcat în piept, iar prietena sa în cap, duminică, 26 februarie 2018. Cei doi au fost găsiți morți de către o rudă în locuința ziaristului din orașul Velka Maca. Jan Kuciak avea 27 de ani și efectua o investigație despre o deturnare de fonduri europene și evaziune fiscală.

Premierul Slovaciei, Robert Fico, vrea să ofere o recompensă de un milion de euro din partea guvernului pe care îl conduce, pentru informații care vor duce la elucidarea uciderii ziaristului, după cum transmite BBC News. El a făcut anunțul în cadrul unei conferințe de presă în care a apărut alături de un teanc de bancnote și a insistat asupra faptului că această crimă reprezintă un caz de importanță națională. „Nu faceţi legături între oameni nevinovaţi şi un dublu asasinat fără nicio probă. Acest fapt depăşeşte limita şi nu este deloc amuzant. Vreau să vă asigur că protejarea libertăţii de exprimare şi siguranţa jurnaliştilor reprezintă prioritatea noastră comună şi este extrem de importantă pentru guvernul meu“, a declarat prim-ministrul.

Anchetatorii au interogat 20 de persoane și au luat legătura cu mai mulți colegi ai ziaristului din Italia și Cehia, beneficiind și de sprijin din partea Europol, după cum a anunțat șeful poliției, Tibor Gaspar. Acesta a avertizat presa să nu publice detalii despre caz.

Mobilul dublului asasinat ar fi o investigație jurnalistică întreprinsă de Jan Kuciak despre legăturile dintre mai mulți politicieni slovaci de rang înalt și mafia italiană din Calabria, legate de acordarea unor subvenții europene pentru agricultură. Sistemul ar fi fost dezvoltat de persoane din cele două țări, care s-ar fi aflat în legătură cu gruparea de crimă organizată‚ Ndrangheta.

„Chiar și în decada turbulentă care a urmat sfârșitului comunismului în 1989, niciun reporter nu a fost ucis niciodată în Slovacia. Bătuți și amenințați, da, în mai multe rânduri. Dar niciunul nu a fost executat cu un singur glonț în inimă sau în cap“, scrie Politico.

Mai multe organizații neguvernamentale au anunțat proteste anticorupție în Bratislava.

Jurnaliștii nu sunt doriți în Siria și Mexic

În 2017 au murit 65 de jurnaliști în toată lumea, din care 50 de reporteri, 7 bloggeri și opt colaboratori media, potrivit bilanțului „Reporteri fără frontiere“.  Cea mai periculoasă țară este în prezent Siria, urmată de Mexic. Dacă prima este măcinată de război civil, în Mexic problemele principale sunt conflictele dintre cartelurile drogurilor și colaborarea acestora cu poliția. Motiv pentru care mai mulți ziariști din această țară renunță la profesie sau iau calea exilului. „Mexicul este cea mai periculoasă ţară din lume pe timp de pace pentru reporteri“, arată RSF.

Din 1990 până în prezent au fost asasinați mai mult de 2.500 de ziariști în întreaga lume, din care 350 în Europa, potrivit Federației Internaționale a Jurnaliștilor. Două treimi din victimele de pe bătrânul continent provin din Rusia, Turcia și din timpul conflictului din Balcani. Mulți jurnaliști europeni au fost uciși pe alte continente. Francezul Stephane Villeneuve, turcoaica Tuba Akyilmaz și elvețianca Veronique Robert în Irak, iar britanica Mehm et Aksoy în Siria. Între 1990 și 2015, mai mult de 600 de ziariști au fost omorâți în timp ce se aflau în Asia și Oceania, 500 în America Latină, iar 500 în Orientul Mijlociu și Magreb.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Giulia Anghel 56 Articole
Author

1 Comentariu

  1. Ce bine ca prostia nu ucide! Altfel ,am fi avut si noi in Romania un lung sir de victime printre presari si fatuci cauzat de suszisa boala profesionala.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.