Jurnalul de front al unui soldat neinstruit (II)

Rusofobia și antiputinismul oscilează ca la o bursă a mărfurilor de război. „Analiștii militari” care trăiesc de ani buni din propaganda despre pericolul rusesc s-au cam dezumflat. Americanii au aruncat tema Ucrainei în malaxorul ONU, unde un veto de la ruși o va transforma în apă de ploaie.
Președintele Biden a repetat că nici vorbă să trimită trupe americane în Ucraina, dar va trimite, totuși, niște soldați în estul Europei, „dar nu mulți”. Toboșarii războiului sunt dezamăgiți: adică, cum „nu mulți”? Speranța lor nu e cu totul pierdută. Sâmbătă a apărut pe frontul propagandei o armă nouă: cică rușii și-ar fi pregătit perfuziile pentru răniți! Ne-o spun trei generali americani care au dorit să-și păstreze anonimatul. Ei au depistat un indiciu-cheie despre posibilitatea invaziei: în apropierea graniței cu Ucraina, rușii fac rezerve de sânge și de alte materiale medicale necesare pentru tratarea victimelor. Generalii au refuzat să spună când anume au aflat despre mutarea rezervelor medicale de război ale rușilor către forțele armate din apropierea Ucrainei.

Casa Albă ține caldă teoria unei invazii rusești în Ucraina, pe care o dă „aproape certă” pe la jumătatea lui februarie, de îndată ce „temperaturile de iarnă vor duce la înghețarea solului”. Prognoza meteo-militară este producția majoră pe subiect a dnei Wendy Sherman (73 de ani), succesoarea Victoriei Nuland în funcția nr.2 din Departamentul de Stat. Ca și aceasta pe vremuri, Wendy Sherman dă verdicte pentru ca lumea să-și ia notiție: „Totul arată că președintele rus Vladimir Putin va folosi forța militară la un moment dat, poate până la mijlocul lui februarie”, ne anunță dna Sherman. Mai avem nițel și începe…
Și dacă începe, lumea se pregătește.

Germania va livra 5.000 de căști militare Ucrainei, a anunțat ministrul german Apărării, Frau Christine Lambrecht. Ambasada Ucrainei la Berlin a cerut ajutor militar și va primi căști la propriu, din cele care se pun pe cap.Plus „un mesaj clar: suntem de partea voastră”. Vitali Klitschko, 50 de ani, care a locuit ani buni în Germania, fost mare favorit al fostului cancelar Angela Merkel pentru tot felul de revoluții și funcții de pe Maidan, a catalogat drept „o glumă” ajutorul promis de nemți. „Comportamentul guvernului german mă lasă fără cuvinte. Ce or să ne trimită data viitoare? Perne?”, a răbufnit Klitschko, veteranul revoluției portocalii din 2004, fostul mare boxer kirkiz care de 8 ani este primarul capitalei Kiev.

Un viceamiral a demisionat pentru că a spus „Putin vrea respect”. Viceamiralul Kay-Achim Schönbach, comandantul marinei militare germane, și-a prezentat demisia săptămâna trecută, ca urmare a declarațiilor făcute într-o discuție organizată de un think tank din India. Viceamiralul Schönbach afirmase că peninsula Crimeea, pe care Rusia a anexat-o în 2014, „s-a dus, nu va mai reveni, acesta este un fapt” și că e un „nonsens” că Rusia ar vrea să ocupe teritoriu ucrainean. Ceea ce-și dorește „cu adevărat” Vladimir Putin „este respect. Şi, Doamne, să acorzi cuiva respect are un cost redus, este chiar gratuit. Dacă aş fi întrebat, aş spune că este uşor să i se acorde respectul pe care îl cere cu adevărat şi pe care, probabil, îl merită”, declarase viceamiralul Bundeswehr-ului.
Ministerul Apărării de la Berlin s-a distanțat de declarațiile lui Schönbach, subliniind că acestea nu corespund în niciun fel poziției ministerului.
Ungaria nu va sprijini Ucraina în actualul conflict al acesteia cu Rusia atât timp cât Kievul continuă să priveze minoritatea maghiară de drepturile ei, a declarat săptămâna trecută ministrul de externe ungar Peter Szijjarto. El a precizat că „interesul ungarilor constă în relaţii pragmatice şi bazate pe respect reciproc cu Rusia”. Premierul Viktor Orban are programată pentru 1 februarie o întrevedere la Moscova cu Vladimir Putin.
Ungaria a semnat un contract pe 15 ani cu Gazprom, la prețul de acum 15 ani. Iar România cumpără gaz de la unguri, pentru că un contract direct cu Gazprom nici nu este de imaginat în mintea talibanilor bolnavi de rusofobie de la București. Iohannis, un strălucit analfabet funcțional, inclusiv în politica externă, disprețuiește atât de mult Rusia și pe Putin încât, în șapte ani de mandat, niciodată nu le-a pronunțat numele, trăgând o mare cortină de prostie deasă către rărsărit.
Croația, membră NATO abia din 2019, a declarat că dacă Rusia va invada Ucraina își va retrage toate trupele din NATO, „până la ultimul soldat croat”. Decizia a fost anunţată săptămâna trecută de preşedintele Zoran Milanovic, lăsând cu gura căscată toată floarea întregului apus. El a explicat că „această criză nu are nimic de-a face nici cu Ucraina şi nici cu Rusia, are de-a face cu dinamica politicii interne a lui Joe Biden şi a administraţiei sale, iar chestiunile de securitate internaţională reflectă „inconsecvenţele şi comportamentul periculos ale administraţiei de la Washington”. Milanovici a mai spus că ţara sa „nu are și nu va avea nicio legătură” cu faptul că „NATO îşi consolidează prezenţa” pe frontul estic. Adică nici poveste să existe vreo cizmă NATO pe teritoriul Croației.

„Totul se întâmplă în anticamera Moscovei, capitala Rusiei. Este nevoie să se găsească, şi se va găsi, o rezolvare care să ţină cont de interesele de securitate ale Rusiei”, a apreciat preşedintele Croaţiei, care a spus totodată că Ucraina „nu trebuie să aparţină NATO aşa cum, de exemplu, neutrele Finlanda, Austria şi Suedia nu sunt nici ele membre ale acestei alianţe”.
Milanovici are 56 de ani, a fost ales președinte în 2020, după ce, între 2011-2016 fusese prim-ministru. Are studii numai în Croația.
N-am auzit vreo reacție a paretenerilor strategici euroatlantici la aceste declarații ale președintelui croat. Cel care a sărit în sus a fost, însă, premierul croat Andrei Plenkovic, un vechi și ireductibil adversar al președintelui Milanovici. Premierul a spus despre declarațiile președintelui țării sale că „este o ruşine, este scandalos, subminează prestigiul şi credibilitatea Croaţiei şi este total contrară poziţiilor şi principiilor de politică externă ale Guvernului”.
Croația este în NATO din 2019 și în UE din 2013. N-are MCV, n-o inspectează „experții” de la Bruxelles, nu cere viza Comisiei de la Veneția pentru legile sale, nu-și reclamă propriile instanțe la CJUE, nu cere sfaturi de la GRECO despre cum să combată corupția și deja a primit acordul să intre în Shengen. O țară complet ciudată, nu știu unde va ajunge cu un astfel de comportament!…
Franța vrea „Europa suverană”. Pe 19 ianuarie, preşedintele Franței a ținut un discurs în Parlamentul European în contextul preluării președinției semestriale a Uniunii Europene. Suveranitatea europeană a fost firul roșu al discursului lui Macron. O suveranitate care nu se poate manifesta decât față de SUA: „Dorim să construim împreună o Europă care să fie o putere în viitor. O Europă care să fie independentă și să aibă puterea de a-și decide propriul viitor. O Europa care să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri”, a subliniat președintele Franței.
Referindu-se la Rusia, Macron a subliniat că „securitatea continentului este indivizibilă” și că e nevoie de „o regândire strategică ca Europa să fie o zonă a echilibrului și păcii, în special în ceea ce privește dialogul cu Rusia“, amintind că insistă pentru acest dialog de mai mulți ani.
În plină tensiune între SUA și Rusia, președintele Franței a evocat înțelegerile care au fost posibile cu Federația Rusă acum trei decenii în privința noii ordini mondiale: „Ceea ce trebuie să construim este o ordine europeană bazată pe principii și reguli, în spatele căreia ne putem ralia și pe care am construit-o  împreună nu împotriva cuiva, ci cu Rusia, acum 30 de ani. Permiteți-mi să vă reamintesc acest lucru, respingând cursul rigid de a amenința cu forța și coerciția opțiunile libere ale statelor de a adera la alianțe sau organisme. Mă refer la principiile pe care noi, europenii, dar și Rusia, le-am semnat acum 30 de ani”, a punctat Macron în fața parlamentarilor europeni.
Vasile Dîncu făcuse trimitere la această declarație a lui Macron, dar Alina Gorghiu, supranumită Salteluța, mare guristă a politicii românești, a sărit din pat punând respectiva aserțiune pe seama ministrului român: „Vasile Dîncu, înainte să își bea cafeaua: trebuie sa revenim la valorile de acum 30 de ani, în momentul în care gândeam securitatea alături de Rusia, nu împotriva Rusiei”. După ce a primit cuvenita precizare, Salteluța a ținut coada tot sus: „Nu cred că se rupe vreo coaliție, dacă eu consider că unele declarații ale miniștrilor sunt neinspirate. Pe subiectul acesta trebuie să fim toți mai atenți la declarații”. Ceea ce se aplică de minune unor personaje habarniste precum este ea însăși. (Va urma)

Jurnalul de front al unui soldat neinstruit (I)