Guvernul kîrgîz a decretat starea de urgenţă şi a făcut apel la voluntari din rândul veteranilor din Afganistan pentru a pune capăt confruntărilor dintre uzbeci şi kîrgîzi din sudul ţării.
La nici două luni după răsturnarea regimului preşedintelui Kurmanbek Bakiev, noul guvern din Kîrgîzstan a decretat starea de urgenţă şi a închis frontierele cu China, Tadjikistan şi Uzbekistan, în urma unor puternice violenţe interetnice izbucnite în provinciile sudice şi soldate cu cel putin 50 de morţi şi 650 de răniţi în oraşul Osh.
Una dintre cauzele violenţelor este nerespectarea drepturilor minorităţii uzbece din sudul ţării, o regiune considerată leagănul istoric al civilizaţiei uzbece. Conflictul riscă să se extindă, după ce Uzbekistanul a tăiat legăturile unei localităţi din Kazahstan, aflată în apropierea graniţei şi locuiă în majoritate de uzbeci.
Liderul kîrgîz Roza Otunbaieva a solicitat trimiterea unor trupe ruse de menţinere a păcii, în condiţiile în care Kîrgîzstanul este singura republică central-asiatică care găzduieşte o bază militară SUA şi una rusă. „Situaţia a scăpat de sub control începând de vineri şi avem nevoie de forţe din exterior pentru a calma lucrurile. În acest sens, ne îndreptăm atenţia către Rusia”, a spus Otunbaieva, citată de Ria Novosti.
Lipsit atât de forţe de ordine, cât şi de echipamente şi tehnică militară, guvernul interimar de la Bişkek a făcut apel la voluntari din rândul poliţiştilor în rezervă şi al veteranilor războiului din Afganistan. Trei sute de asemenea voluntari vor fi trimişi la Osh în cursul acestei zile, spune vicepremierul Azimbek Beknazarov, citat de siteul 24.kg. „Poliţiştii dorm pe străzile pe care patrulează şi porţiile de mâncare le-au fost drastic raţionalizate. Peste două zile nu vom mai avea suficiente forţe dacă nu vom fi ajutaţi. Este imposibil să faci faţă fizic în asemenea condiţii”, a spus comandantul forţelor guvernamentale din Osh. Acest oraş este si unul dintre fiefurile fostului preşedinte Bakiev, refugiat în acest moment la Minsk, unde a fost primit de preşedintele bielorus Aleksandr Lukaşenko.
