Cum a închis România anul 2025 cu un deficit sub cel prognozat. Datele din execuția bugetară

Totodată, veniturile la bugetul de stat au fost de 662,7 miliarde de lei, o creștere cu 15,3% față de anul 2024. De cealaltă parte, cheltuielile s-au ridicat la 808,7 miliarde de lei. Reprezentanții Ministerului Finanțelor au precizat că acestea „au fost gestionate cu o disciplină riguroasă, în special în semestrul al doilea”.

„Această performanță este rezultatul direct al măsurilor administrative ferme luate în a doua parte a anului și al renegocierii PNRR”

Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a declarat că închiderea anului 2025 se caracterizează prin investiții masive finanțate din fonduri nerambursabile, dublate de disciplină fiscală.

„Am reușit să reducem deficitul cash cu un punct procentual, asigurând în același timp sume record pentru investiții și am onorat angajamentele salariale în sectoare critice precum Sănătatea, plata concediilor medicale și pentru medicamente. Am reușit, totodată, inversarea structurii finanțării investițiilor, prin creșterea ponderii celor finanțate din fonduri europene, în raport cu cele din fonduri naționale. Această performanță este rezultatul direct al măsurilor administrative ferme luate în a doua parte a anului și al renegocierii PNRR, prin care am mutat o serie de proiecte din componeta de împrumut în cea de grant.

Fără acest efort de echipă și fără un control riguros al cheltuielilor în ultimele luni din an, am fi riscat neîndeplinirea țintei de deficit cash de 8,4%, asumată cu Comisia Europeană, punând în pericol stabilitatea economică a țării. Într-un context fiscal-bugetar complicat, marcat de presiuni semnificative generate de creșterea cheltuielilor cu dobânzile, ca urmare a deficitelor ridicate din anii anteriori, am reușit să consolidăm veniturile bugetare și să reducem cheltuielile de funcționare ale statului”, a declarat Alexandru Nazare.

CITEȘTE ȘI

Va reuși România să iasă din era austerității? Cât de realiste sunt estimările lui Ilie Bolojan privind deficitul și inflația – INTERVIU

Ministerul Finanțelor: Creșterea veniturilor, influențată de măsurile Guvernului

În ceea ce privește situația veniturilor pe capitolele importante, situația se prezintă astfel:

• Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 58,82 mld lei, înregistrând o creștere de 19,9% față de 2024: ministerul pune această evoluție pe seama avansului încasărilor din impozitul pe dividende și creșterii impozitului pe salarii
• Contribuțiile de asigurări au însumat 208,03 mld lei, consemnând o creștere de 9,8% (an/an): ministerul susține că evoluția reflectă eliminarea excepțiilor de la plata CASS pentru anumite categorii și o mai bună conformare la plată.
• Încasările nete din TVA au însumat 133,90 mld lei, marcând o creștere de 10,7% (an/an).
• Încasările din impozitul pe profit au fost de 41,01 mld lei (+14%), în timp ce veniturile din accize au totalizat 48,32 mld lei (+4,3%)

Sumele primite de la Uniunea Europeană au atins un nivel istoric de 75,9 mld lei, mai susțin reprezentanții ministerului. „Această performanță este rezultatul direct al renegocierii strategice a PNRR, prin care proiecte majore au fost mutate din componenta de împrumut în cea de grant (fonduri nerambursabile). Această optimizare a asigurat capital gratuit pentru modernizarea țării, fără a crește povara datoriei publice.

Pe ce s-au cheltuit bani

De cealaltă parte, situația cheltuielilor se prezintă astfel:

• Cheltuielile de personal au însumat 167,72 mld lei, înregistrând o scădere de 0,6 puncte procentuale (de la 9,36% din PIB în 2024 la 8,78% din PIB în 2025) ,
• Cheltuielile cu dobânzile au însumat 50,50 mld lei (2,64% din PIB).
• Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital și programele de dezvoltare, au atins cifra record de 138,20 mld lei, în creștere cu 15,7% față de 2024.
• Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri europene au fost de 90,27 mld lei