Va reuși România să iasă din era austerității? Cât de realiste sunt estimările lui Ilie Bolojan privind deficitul și inflația – INTERVIU

Premierul Ilie Bolojan a făcut estimări privind deficitul și inflația în 2026, într-un interviu acordat Radio România Actualități. 

• Deficitul ar trebuie să treacă puțin peste 6% față de 7,65% în 2025
• Inflația ar urma să fie 4% la finalul anului, față de 9,7% în decembrie 2025. România a fost practic întreg anul trecut campioana Uniunii Europene la inflație. 

Ministrul Alexandru Nazare a completat tabloul cu ținta referitoare la creșterea economică. De asemenea, ministrul a precizat că în 2025 investițiile au ajuns la 7,2%. Este de așteptat ca Guvernul să nu lase garda jos și să se mențină în jurul aceleiași cifre și în 2026. 

• 1% creștere economică în 2026
• 7,2% investiții

Iar ministrul Fondurilor Europene a vorbit despre planurile pentru atragerea de bani de la UE.

• 20 de miliarde de euro din fonduri europene

• 15 miliarde de euro din PNRR și fonduri de coeziune
• 5 miliarde de euro din SAFE și Agricultură

Cât de realiste sunt planurile Guvernului Bolojan privind deficitul, inflația și ceilalți indicatori?

L-am întrebat pe Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România, ce crede despre planurile Guvernului Bolojan privind principalele ținte macroeconomie – deficitul și inflația și nu numai. 

Deficitul – 6,2%

„Pornim anul foarte bine. Guvernul pare că a fost cumpătat în a cheltui banii, ceea ce e foarte bine, și am ajuns cu deficitul mult mai bine decât anticipat, la 7,65%. Și, da, probabil o să înceapă cu cifra 6 deficitul pe anul acesta. 

Inflația – 4%

„Este o țintă, în opinia mea, destul de optimistă. Probabil e posibil să fie mai mare. Inflația noi spuneam că va fi între 6 și 7%.”

Creșterea economică – 1%

„Noi, la CFA România, spuneam de undeva în jur de 0,5%, dar condiționam de o creștere mai mare de fonduri europene. Poate spre 25 de miliarde. Dacă luăm fonduri europene, da, putem spera la o creștere economică poate puțin mai mare. Dar, la fel, cred că va fi extrem de greu să depășim 1%, pentru că vedem consumul cât de lovit a fost.

Și cum evaluați consumul în 2026?

Cu siguranță nu va crește. Probabil va mai scădea puțin, pentru că puterea de cumpărare va continua să scadă. Anul trecut ce am avut? O inflație de 10%, o creștere a salariului net undeva la 4%, deci cam 6%, doar din cele două lucruri, s-a pierdut din puterea de cumpărare și s-a mai pierdut și din alte majorări de taxe.

Anul ăsta am avut deja niște majorări de taxe care nu intră în inflație, dar tot afectează puterea de cumpărare. Plus că inflația va rămâne ridicată, iar salariile nu vor crește peste inflație. Deci se va pierde în continuare puterea de cumpărare. Mai puțin ca anul trecut, dar în continuare se va pierde și în condițiile astea nu are cum să crească consumul. Ceea ce trebuie să se întâmple e să crească investițiile. Ideal din bani europeni, nu din bani împrumutați de guvern, că tot noi îi plătim.”

Investițiile – 7,2%

„Multe investiții, cum spunea și domnul prim-ministru, două stadioane în localitate care nu are echipă de fotbal. Ăia sunt efectiv bani aruncați. Decât să facem asemenea investiții, mai bine nu facem deloc. Deci investiții pe bani europeni ar trebui să fie sursa principală, pentru că acești bani sunt auditați și e cineva care se uită foarte atent la cum sunt cheltuiți. Dacă atragem 20 de miliarde de euro, atunci da, putem spera undeva la 1% creștere economică în acest an.”

Previziuni privind datoria publică, dobânzile, ratingul de țară și cursul leu-euro

Datoria publică

„Datoria va depăși 60% cel mai probabil, că mai avem încă cel puțin 6% deficit care se va adăuga peste stocul actual, însă mai avem inflație care practic expandează PIB-ul și reduce datoria publică ca procent din PIB. Asta a fost politică utilizată în ultimii mulți ani pentru a ține sub control datoria publică. Să expandăm PIB-ul prin inflație și, atunci când raportam datoria în lei și în euro, ne ducea la o cifră mai mică. Dar odată ce inflația se reduce, datoria publică în PIB va crește.

Și dobânzile?  Va conta foarte mult ce se întâmplă cu inflația. Trendul dezinflaționist se va relua. Noi la CFA România credem că va fi lent.

Și, în consecință, să nu ne așteptăm la mari reduceri de dobânzi. Dobânzile vor avea poate un tren descendent, dar ușor descendent. Însă orice pas greșit ne poate duce la o reevaluare a riscului, ceea ce înseamnă să crească dobânzile semnificativ.

Ratingul de țară

„Nu, în niciun caz nu vom avea un rating mai bun. Discuția rămâne dacă suntem retrogradați sau nu. Nu mai sunt aceleași riscuri de downgrade ca anul trecut, dar încă rămân. Pentru că deficitele rămân pe un teritoriu nesustenabil. Ca să sperăm la un upgrade ar trebui să avem deficitul sub 3%. Ceea ce nu cred că se va întâmpla în următorii 3-4 ani. Deci vom tot rămâne la o treaptă peste junk mult timp.” 

Cursul leu-euro

„Va rămâne stabil, dar pe un trend ușor de depreciere. De zece bani pe an, cum s-a întâmplat și anul trecut. Deci undeva poate la finalul anului spre 5,2 lei un euro.”

CITEȘTE ȘI 

Guvernul caută un rating de țară mai bun. Ce au discutat Bolojan și Nazare cu Fitch