Kosovo, pariul indecis al Occidentului cu Balcanii

Peste zece ani au trecut de la intervenţia NATO şi ONU în Kosovo, iar pe zidurile capitalei Priştina se mai află fotografiile albanezilor kosovari care şi-au pierdut viaţa în războiul împotriva armatei iugoslave. Gratitudinea kosovarilor faţă de Statele Unite este evidentă, însă, pe lângă şcolile americane, apar şi semnele de nemulţumire faţă de administraţia internaţională, care limitează suveranitatea noului stat. Sute de inscripţii cer retragerea misiunilor EULEX si UNMIK. Occidentalizarea se produce după o reţetă balcanică. Vânzători ambulanţi de telefoane mobile pot fi văzuţi în faţa sediilor marilor bănci vestice, o imagine caracteristică şi Bucureştiului anilor ’90. Peste capitala kosovară pluteşte norul greu de cenuşă produs de cea mai poluantă termocentrală din Europa, care funcţionează în baza unei derogări fără de care întregul Kosovo s-ar cufunda în beznă.