Ministerul Apărării: Șase drone au survolat spațiul aerian al RM pe la Dondușeni, Orhei, Bender, Vadul lui Vodă și Florești
În urma atacului masiv asupra Ucrainei, din noaptea de luni spre marți, sistemele de supraveghere a spațiului aerian din dotarea Armatei Naționale au detectat, în dimineața zilei de 25 noiembrie, șase drone care traversau neautorizat spațiul aerian național, relatează Moldpres.
Primul dispozitiv aerian a fost detectat pe direcția localităților Vinogradovca – Vulcănești, deplasându-se ulterior în direcția frontierei de stat cu România, în zona dintre localitățile Colibași, raionul Cahul și Vadul lui Isac. Drona traversa spațiul aerian la o altitudine de aproximativ 1500 de metri. Ministerul Apărării a informat imediat structurile responsabile, inclusiv IGP despre cazul de survolare ilegală.
Ulterior, alte cinci drone au fost observate de sistemele de supraveghere a spațiului aerian din dotarea Armatei Naționale, traversând spațiul aerian al localităților Dondușeni, Orhei, Bender, Vadul lui Vodă și Florești.
Una dintre acestea a căzut pe un acoperiș în Satul Cuhureștii de Jos, raionul Florești.
Ministerul Apărării îndeamnă cetățenii să anunțe orice obiect neautorizat observat și să nu atingă niciun obiect căzut la sol, dar să informeze autoritățile.
Dosarul contrabandei cu muniții: Trei suspecți, în arest. Audieri, în Parlament. Expert: R.Moldova este ținta unei posibile operațiuni sub steag fals
În R.Moldova, trei suspecți au fost plasați în arest preventiv pentru 30 de zile în dosarul contrabandei cu muniții descoperite la vama Leușeni-Albița.”V-au aruncat oase, căutați carnea”, le-a spus jurnaliștilor directorul companiei de transport, în timp ce era escortat în sala de judecată, relatează RFI. Între timp, reprezentanții instituțiilor de forță sunt așteptați, pe 26 noiembrie, la Parlament, pentru a fi audiați în Comisia pentru securitate națională. Expertul comunității Watchdog, Andrei Curăraru, susține că, de fapt, R.Moldova este ținta unei posibile operațiuni sub steag fals.
Operațiunea informațională, dar și sub steag fals a început în momentul în care camionul cu armament de la Leușeni-Albița a fost scanat. Nu avem de-a face cu o reacție firească, ci cu o orchestrare în toată regula. Obiectivul este să deturneze un incident tehnic într-o dovadă politică împotriva Moldovei. Să lovească în relația cu Ucraina și în credibilitatea statului moldovean în ochii partenerilor europeni, spune expertul Watchdog.
”Politicieni, canale de Telegram și site-uri din rețeaua Pravda au acționat simultan, cu același tip de formulări, aproape la minut. Când pui cap la cap cifrele, timpii și volumul de mesaje, se vede clar că nimic nu a fost întâmplător. Această construcție are două picioare șubrede – armele ar proveni din Ucraina, idee intens promovată de politicieni cu afiliere pro-rusă mai mult. Potrivit lui Renato Usatîi lotul ar fi inclus și sistem Stinger, de producție americană. Și al doilea, autoritățile moldovenești ar fi incapabile să oprească traficul de arme, deși e demonstrat deja că verificarea s-a făcut în cooperare cu autoritățile române, dar la inițiativa vameșului Republicii Moldova”, precizează Andrei Curăraru.
Chișinăul spune că stocurile sale „de securitate” de gaze păstrate în Ucraina sunt sigure și intacte
Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, spune că stocurile de gaze naturale ale Republicii Moldova, păstrate în Ucraina, sunt sigure și intacte, relatează EuropaLiberă. El a făcut precizarea, pentru Europa Liberă, în urma relatărilor că Ucraina scoate gaze din rezerva sa de iarnă pentru a face față unui deficit.
- Moldova și-a format un „stoc de securitate” de 50 de milioane de metri cubi de gaze naturale, iar „mai mult de jumătate, sau 27 de milioane de metri cubi, sunt păstrate în depozitele din România, alte aproximativ 23 de milioane de metri cubi – în Ucraina”, a spus ministrul.
Agenția pentru Reglementări în Energetică (ANRE) a spus și ea, pe 24 noiembrie, că stocul de securitate, care ar acoperi consumul pe 10 zile de iarnă, a fost format și poate fi folosit doar în situații de urgență.
Primarii cer accelerarea reformei administrativ-teritoriale și o colaborare mai strânsă cu Guvernul: „Omul trebuie să fie în centrul atenției”
Primarii din mai multe localități au cerut Guvernului și Parlamentului să accelereze reforma administrativ-teritorială, să consolideze autonomia locală și să asigure o descentralizare financiară reală, astfel încât administrațiile locale să poată răspunde mai eficient nevoilor comunităților, relatează Moldova 1.
La cea de-a doua ședință a Grupului de lucru pentru Republica Moldova al Comitetului European al Regiunilor, desfășurată pe 24 noiembrie, la Chișinău, aleșii locali au avertizat că depopularea, lipsa specialiștilor și limitările actuale în finanțarea locală blochează dezvoltarea comunităților și reduc șansele Republicii Moldova de modernizare europeană.
Alexandru Bujorean, primarul orașului Leova, localitate care s-a unit recent cu trei sate în cadrul procesului de amalgamare voluntară, a subliniat că administrațiile locale au fost nevoite să ia decizii dificile, în contextul în care localitățile se confruntă cu un exod masiv al populației și cu o lipsă acută de resurse umane calificate.
Șalaru: „Armamentul de la Albița arată o tentativă a Rusiei de a provoca perturbări în Europa”
Anatol Șalaru susține că transportul de armament depistat la Vama Albița nu este o simplă contrabandă, ci un posibil semnal al unei operațiuni prin care Rusia încearcă să provoace perturbări în Europa. Fostul ministru al Apărării a afirmat în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV că configurația armelor descoperite „arată clar mâna unor celule operative” și poate indica o tentativă de infiltrare cu scop strategic.
Fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru, a afirmat că investigația privind armamentul depistat la Vama Albița este abia la început și că există numeroase necunoscute.
„Noi încă nu știm până unde a ajuns investigația, sunt foarte multe necunoscute”, a precizat Șalaru.
El a menționat că astfel de situații puteau apărea în orice stat, întrucât „nu există state cu vulnerabilitate zero”, însă pentru Republica Moldova e pentru prima dată când se confrunta cu o operațiune de asemenea amploare. Tot el a explicat că nu se putea afirma că instituțiile statului își ignoraseră atribuțiile, însă lista obiectelor găsite ridică întrebări legitime.
Analizând captura, Șalaru a declarat că armele găsite „erau de producție rusească 2021, 2022 pentru export”, subliniind că valoarea lor totală depășea două milioane de euro și că modul de transport era neobișnuit.
