Gala de premiere a Festivalului Internaţional al Filmului de la Cluj a îmbinat mulţumirile celor aleşi cu protestul.
Festivalul, la care au participat 240 de producţii din 47 de ţări, dintre care 203 lungmetraje şi 37 scurtmetraje şi aproape 700 de invitaţi din toată lumea, şi-a anunţat aseară palmaresul. Dacă Trofeul TIFF, în valoare de 10.000 de euro, a revenit unui film thailandez, „Poveste anodină”, regizat de Anocha Suwichakornpong, cele mai premiate pelicule au fost româneşti. „Felicia, înainte de toate” a fost distinsă cu premiile pentru scenariu, semnat de Răzvan Rădulescu şi Melissa de Raaf, iar Ozana Oancea a fost recompensată cu premiile pentru interpretare şi pentru debut. „Medalia de onoare” a lui Călin Netzer s-a impus pentru regie şi pentru interpretare masculină: Victor Rebengiuc.
Proclamaţia de la Cluj
Momentul fierbinte al Galei a fost însă citirea de către Victor Rebengiuc a „Proclamaţiei de la Cluj”, protest semnat de cineaştii români din festival, printre care Radu Muntean, Cristi Puiu, Corneliu Porumboiu, Cătălin Mitulescu, Călin Peter Netzer, Tudor Giurgiu, Andrei Ujică, Radu Gabrea, Răzvan Rădulescu, Alexandru Solomon, Maria Popistaşu, Alexandru Baciu, Ada Solomon, Oana Giurgiu, Anca Puiu, împotriva proiectul de modificare a Legii cinematografiei, aprobat de Senat în luna mai şi care va fi dezbătut săptămâna viitoare în Camera Deputaţilor. Wim Wenders, preşedintele Academiei Europene de Film, şi-a manifestat susţinerea faţă de protest, urcând şi el pe scenă alături de regizorii, actorii şi producătorii români. Propunerile proiectului, contestate la Cluj, constau, printre altele, în obligativitatea de a avea coproducător Centrul Naţional al Cinematografiei, de a înlocui în concurs scenariul cu decupajul regizoral şi de a prezenta la dosarul proiectului cinematografic distribuţia filmului, de a forma juriile fără critici de film. În alocuţiunea sa, actorul Victor Rebengiuc a afirmat că asemenea modalităţi de evaluare, lipsite de criterii obiective, ar putea da înapoi cinematografia românească cu 15 ani.
„Valurile Dunării” după 40 de ani
Un episod emoţionant al decernării premiilor a fost mesajul video pe care Liviu Ciulei, care nu s-a aflat la Cluj, l-a adresat spectatorilor în momentul oferirii „Premiului de Excelenţă”, în care mărturisea că nu a mai văzut „Valurile Dunării” de 40 de ani. Laudatio lui Liviu Ciulei au rostit actriţa Irina Petrescu, eroina din „Valurile Dunării”, proiectat în secţiunea „3×3”, şi preşedintele Federaţiei Internaţionale a Criticilor de Film, Klaus Eder, iar premiul a fost înmânat fiului marelui regizor, Thomas Ciulei.
La primirea Premiului pentru întreaga carieră, acordat unei personalităţi europene, Wim Wenders a declarat că acest trofeu este pentru el o atestare a calităţii activităţii sale. La categoria distincţiilor speciale s-a înscris şi Premiul pentru întreaga activitate oferit actriţei Dorina Lazăr, care a explicat, cu umor, dar şi cu un grăunte de reproş, că aşteaptă un premiu de interpretare pentru un rol într-un film din noul val.
Un nume greu de pronunţat
Juriul competiţiei, format din Martin Blaney, jurnalist la publicaţia „Screen International”, Christine Dollhofer, fondatoarea şi directorul Festivalului „Crossing Europe” de la Linz, actriţa Monica Bîrlădeanu, regizorii Barmak Akram şi Ineke Smits, a trebuit să aleagă între 12 producţii înscrise în competiţia oficială, venite din Suedia, Danemarca, Olanda, Chile, Spania, Belgia, Franţa, Thailanda şi, bineînţeles, România.
Trofeul Festivalului a fost înmânat regizoarei thailandeze de către ministrul Culturii, Kelemen Hunor, care a mărturisit că numele ei este pentru el la fel de greu de pronunţat ca şi numele ungureşti pentru români. „Poveste anodină” este relatarea vieţii unui tânăr, paralizat după un accident.
Premiului pentru regie (5.000 de euro), înmânat de cineastul Barmak Akram şi de directorul CNC, Eugen Şerbănescu, a revenit lui Călin Netzer pentru „Medalia de onoare”. Regizorul s-a declarat fericit pentru această primă atestare a calităţilor lui de realizator, chiar în oraşul natal. Cel de-al doilea premiu pentru acest film a fost cel de interpretare, acordat lui Victor Rebengiuc, unul dintre idolii manifestării de la Cluj. Actorul a mărturisit, într-un interviu acordat cinemas.ro: „Un imens noroc am avut cu un rol care să fie de vârsta mea, principal, şi atât de bun cum a fost Ion din <>”.
Cel de-al doilea film românesc din competiţie, „Felicia înainte de toate”, a realizat o tripletă. Realizatorul a mărturisit că visa să obţină cândva premiul pentru cel mai bun film, dar îşi spunea că nu va reuşi decât o distincţie pentru scenariu. Previziunea s-a împlinit. Actriţa Ozana Oancea a adus celelalte două premii pentru „Felicia”, cel pentru interpretare şi cel pentru debut. Prezenţa ei a fost remarcată şi de Wim Wenders, iar protagonista filmului a fost emoţionată de aprecierea acestui debut al ei, destul de târziu, în film.
Premiul special al juriului a fost înmânat de Corina Şuteu, director al Institutului Cultural Român de la New York, şi de Christine Dollhofer, fondatoarea şi directorul Festivalului „Crossing Europe” de la Linz, pentru pelicula „Ultima conversaţie” a regizorului olandez Noud Heerkens. Premiul FIPRESCI a mers către coproducţia franco-chileană „Navidad”, iar cel al publicului a răsplătit „Graşii” spaniolului Daniel Sanchez Arevalo.
În secţiunea „Umbre”, învingător a fost scurtmetrajul spaniol „Gemenele de pe strada apusului”, semnat de Marc Riba şi Anna Solanas.
Zilele Filmului Românesc au avut propriile premii pentru lung şi scurtmetraj, obţinute de „Eu când vreau să fluier, fluier”, al lui Florin Şerban, respectiv „Colivia”, de Adrian Sitaru. Premiul secţiunii „Let’s Go Digital!”, a fost cucerit de „Trei cartoane”, realizat în cadrul workshopului de la Cluj de Alexandru Cristian Săvescu, Diana Ciobanu şi Eduard Pârvu. „Marţi după Crăciun”, pelicula comentată atât de favorabil la Cannes, a primit un premiu special, acordat de „Adevărul de seară”.
