Lovitură de stat în direct în Thailanda

Şeful forţelor armate terestre din Thailanda, generalul Prayut Chan-O-Cha, a anunţat o lovitură de stat, joi, într-o declaraţie televizată

Armata thailandeză a preluat puterea declarând că acesta a fost un act “necesar”. Comandantul armatei Thailandei, generalul Prayuth Chian-ocha, a facut anuntul la televiziune, înconjurat de ofiţeri de rang înalt. Thailanda împlineşte aproape un an de când este cuprinsă de proteste şi instabilitate politică.

Comandantul armatei şi-a reafirmat loialitatea faţă de rege. “Comisia Nationala de Menţinere a Păcii va venera şi va proteja monarhia”, a spus generalul Prayuth, imediat dupa ce a anuntat lovitura de stat.

Lovitura de stat a armatei vine la doar două zile de la instituirea legii marţiale, după aproape un an de confruntări între principalele forţe politice şi susţinătorii lor.

Generalul Prayuth a declarat că a recurs la lovitura de stat pentru a “readuce situaţia la normal repede”. Scopul loviturii de stat este “reformarea structurilor politice, a economiei şi societăţii”.

Este cea de a 12-a lovitura de stat din Thailanda după ce ţara a devenit monarhie constituţională, în 1932. La acestea se adaugă încă şase tentative nereuşite de lovitură de stat.

Armata a intervenit în momentul în care principalele forţe politice din regat participau la o reuniune. La această consfătuire au fost invitaţi şi liderii militari, pentru a contribui la găsirea unei soluţii pentru ieşirea din criză. Când a devenit evident că nu se poate ajunge la o soluţie, în jurul orei locale 16.00, sute de militari au înconjurat clădirea şi i-au arestat pe liderii politici. Armata a permis televiziunilor să continue transmisă şi apoi a anunţat că a preluat puterea.

A fost a doua reuniune de acest gen după decretarea legii marţiale. Au fost arestaţi cinci liderii ai guvernului interimar, ai “cămăşilor roşii” (tabăra fostului premier Yingluck Shinawatra), ai “cămăşilor galbene” (tabăra opoziţiei, pro-monarhistă), ai Senatului şi Comisiei Electorale.

Referendum, alegeri sau reforme

Înainte de lovitura de stat, comandantul armatei a propus trei soluţii: demisia guvernului interimar, formarea unui guvern provizoriu, încetarea protestelor “cămăşilor roşii” şi ale “cămăşilor galbene”. Partidul lui Shinawatra a refuzat ideea demisiei guvernului interimar.

Liderul “cămăşilor roşii”, cea mai puternică dintre mişcările politice, a propus organizarea unui referendum pentru determinarea celei mai bune soluţii de ieşire din criză. Susţinătorii guvernului interimar au dorit organizarea rapidă a unor alegeri, după ce ultimele parlamentare au avut loc la începutul acestui an, în februarie, dar au fost invalidate de justiţie, din cauza boicotării lor de unele partide. Opoziţia solicită însă ca, înainte de alegeri, să se recurgă la reforme serioase în economie şi politică, să se numească un guvern neutru, cu un premier numit de Senat. Senatul este singura cameră a Parlamentului care are legitimitate în Thailanda, deoarece camera inferioară a fost dizolvată în luna decembrie şi de atunci nu au mai avut loc alegeri valide. Armata pare favorizeze soluţia opoziţiei.

Ultima lovitură de stat din Thailanda a fost dată în 2006, fiind urmată de un regim militar ce a rămas la putere un an de zile. Atunci, lovitura de stat l-a înlăturat de la putere pe premierul Thaksin Shinawatra, iar acum victima este sora acestuia, fostul premier Yingluck Shinawatra, destituită la începutul lunii de Curtea Constituţională pentru abuz de putere, însă beneficiind de un sprijin considerabil în zonele sărace şi cele mai populate ale ţării. Yingluck Shinawatra, premier din 2011, a fost suspectată că urmăreşte adoptarea unei legi a amnistiei care să-i permita fratelui sau, aflat în exil în Marea Britanie, să revină în ţară, fără a risca să fie închis pentru doi ani de zile. Yingluck Shinawatra a reuşit să obţină sprijunl populaţiei prin adoptarea unor legi populiste de subvenţionare a producţiei de orez, legi care riscă să pună economia pe butuci.