Lui Drulă îi vin banii cu drona

De câteva zile circulă informații despre creșterea exponențială a averii lui Cătălin Drulă în cele 8 luni de zile cât a fost ministru la Transporturi.

Site-ul PS News s-a ocupat de subiect, publicând o analiză intitulată „Cum a crescut averea lui Drulă de peste 100 de ori în doar 8 luni, cât a stat la Ministerul Transporturilor: Investițiile au explodat, banii din conturi s-au înmulțit de 5 ori”¹. Ulterior, subiectul a fost preluat de „Libertatea”² și apoi în emisiunea Ancăi Alexandrescu, „În culisele statului paralel”. Comparația s-a făcut între ce a trecut Drulă în declarația de avere la preluarea funcției de miniustru și ce a consemnat el la plecare. Socoteala arată că sumele din conturi i-au crescut de la 150.000 de euro în aprilie 2021 la aproape 710.000 de euro în septembrie 2021. Iar valoarea investițiilor i-a crescut de la puțin peste 20.000 de dolari la peste 2,5 milioane de dolari.

Până când Drulă nu va da detalii complete despre această situație, nu poate fi exclusă ipoteza că la mijloc se află un parandărăt mascat cu mare abilitate. Nu spunem că ar exista supoziții rezonabile saui ndicii temeinice în această privință. Spunem doar că e o ipoteză de lucru, pe care consorțiul instituțiilor vizibile și invizibile, române și americane, care se ocupă supravegherea tranzacțiilor transfrotaliere ar trebui s-o cerceteze.

Deocamdată, averea lui Drulă merită cel puțin un studiu de caz – măcar pentru a-i inspira pe tinerii frumoși și liberi din USR la cum ar putea să facă și ei 3 milioane de dolari în numai 8 luni.

Grosul umflării averii fostului ministru provine din valoarea unor acțiuni pe care el zice că le deține la firma americană Zipline care are sediul în South San Francisco, California. Firma are ca obiect livrarea de produse medicale cu dronele. Termenul de zipline s-ar traduce prin ceea ce știm că este o tiroliană, vrând să sugereze rapiditatea livrărilor operate de firmă. „Când au loc epuizări de stoc, livrăm produsul suficient de rapid încât majoritatea pacienților să nu-și dea seama că nu a fost la raft pentru început”, se arată într-o prezentare a firmei. Mai e o întrebare de subsol dacă prin America dronele astea pot circula prin aer ca muștele, oricând și oriunde. Pandemia a reprezentat pentru Zipline o oportunitate de a-și mări afacerile, nu doar livrând echipamente de protecție personală, ci și aproape 3 milioane doze de vaccin COVID-19.

Deocamdată, firma Zipline și-a făcut piață în Rwanda, Ghana și Nigeria unde a livrat sânge, vaccinuri, medicamente și alte consumabile esențiale folosind drone electrice autonome.

Dacă Vlad Voiculescu mai rămânea la Ministerul Sănătății nu era exclus să vedem cum dronele colegului său de partid Drulă zburau și pe la școlile românești, de pildă, cărând măștile și testele dr. Arafat. Timpul nu e pierdut, mai ales că în folcorul urban despre mega-proiectul imobiliar din Cluj, dezvoltat de iubitul Elenei Udrea, se vorbește că toate tipurile de aprovizionare în viitorul complex rezidențial se vor face cu drone de acest tip. Pentru ardeleni, înainte de a răsufla afacerea lui Drulă, o asemenea ideea părea cel puțin ciudată, precum girafa – „așa ceva nu să egzistă”… Gândindu-se la prosperitatea firmei în care este acționar, probabil că Drulă o fi vorbit în vreun anturaj simandicos de la Cluj despre dronele din California care-ți aterizează la fereastră.

Întrebat de ziariști despre cum vine socoteala cu sporirea averii, Drulă spune că are banii din vânzarea a 20.000 de acțiuni (cca 20%) din cele pe care le deține la Zipline. Din declarațiile sale, tranzacția s-ar fi încheiat la 29 aprilie 2021 la prețul de 30,99 dolari pe acțiune. Ceea ce înseamnă că a încasat 619 800 dolari. Asta ar explica, să zicem, creșterea sumei din contul curent de la BCR, de la 16.042 dolari la 604 805 dolari. Tot la BCR a mai crescut în aceeași perioadă și soldul în lei, cu un mizilic de 186.000 de lei, dar ăsta nu se mai pune, sunt banii de tramvai ai dlui Drulă.

Pe partea cu investițiile, ceva mai gros și misterios este tot în legătură cu tiroliana din California. Când deținea 100.781 de acțiuni, Drulă spunea că acestea valorau 3.527 de dolari, adică 0,035 dolari/acțiune, pentru că atât a scris în prima declarație de avere. Peste numai câțiva ani, valoarea acțiunilor a decolat pe verticală ca drona, prețul unei acțiuni a crescut de peste 880 de ori, la 30,99 dolari/acțiune! Drulă explică această creștere fulminată prin aceea că, între timp, Zipline a devenit companie de tip unicorn, depășind cifra de afaceri de 1 mld. dolari, fiind evaluată anul trecut la 2,75 miliarde dolari.

O asemenea creștere uluitoare a valorii unei acțiuni Zipline nu este credibilă, ca să nu spun că e de-a dreptul dubioasă. Pentru comparație, nici acțiunile la celebra Pfeizer n-au înregistrat o asemenea creștere, maximul istoric la aceasta fiind anul trecut de 42,05% – și asta în contextul reuşitei comerciale planetare peste așteptări a afacerii cu vaccinul Covid 19³.

„În Statele Unite este comun ca angajații să primească acțiuni la companiile la care lucrează, societățile apelând la această metodă pentru a reține forța de muncă”, le-ar fi spus Drulă ziariștilor, închizându-le gura. Metoda fidelizării angajaților transformați în acționari e aplicată și pe-aici, dar are o condiție logică: când pleci din firmă, trebuie să dai înapoi acțiunile pe care le-ai primit. Drulă a primit destule acțiuni fără a fi obligat să rămână prea mult timp în firmă. A lucrat la Zipline doar între mai 2014 (când s-a înființat firma) și ianuarie 2016, iar la plecare n-a fost obligat să-și vândă acțiunile. Și a plecat el din însorita Californie cu drole zburătoare pentru a ateriza direct în guvernul Cioloș, în funcția de consilier de stat la Cancelaria Primului-Ministru. (Cancelaria era condusă atunci de altă „piesă” scoasă din conserva bruxeleză, pre numele ei Dragoș Tudorache, care, printr-o ordonanță de urgență, a dat funcției de cancelar atribuții aproape mai tari decât ale premierului).

Împărțind valoarea de piață a firmei (2,75 mlde dolari) la prețul la care Drulă spune că și-a vândut acțiunile (31 dolari/1 acțiune) rezultă că firma ar avea cca 88.710.000 acțiuni! Este puțin credibil ca un startup să înceapă la drum în afaceri cu aproape o sută milioane de acțiuni. Din care Drulă dâmbovițeanul ar fi deținut înainte de tranzacție 0,11%. Și de care acțiuni or fi – nominative sau la purtător, din acelea pentru care useriștii dlui Drulă erau gata să-l linșeze pe Dragnia?

Din prezentarea pe care a făcut-o pentru Libertatea rezultă că „Zipline” nu este listată la bursă, deci nu există date oficiale despre prețul acțiunilor. Drulă spune că și le-a vândut pe piața secundară, „pe o platformă specializată numită Equity Zen”. Astfel de platforme înlesnesc angajaților și acționarilor posibilitatea să iasă din companie prin conectarea lor cu posibili cumpărători, fără ca persoanele în cauză să se cunoască sau să se vadă. Practic, tranzacționarea se face prin câteva clicuri, ca în cazul investițiilor de pe bursă, fără a fi realizate însă prin intermediul unei burse. Cu o asemenea descriere mirobolantă, Drulă crede că a pus capac la orice discuție.

Nimic de zis, o fi el băiat deștept, că d-aia l-a ales cine l-a ales ca să se ocupe de banii de infrastructură ai României. Dar să nu ne creadă proști chiar pe toți. Tranzacția pe care a descris-o dintr-un condei se află, totuși, într-o cutie neagră. Cei care ne uităm la ea pe dianafară, ne punem câteva întrebări:

Care e valoarea de piață a acțiunilor firmei Zipline?

Cât procente reprezentau cele 100781 acțiuni deținute de Drulă în capitalul social al firmei?

Cine este cumpărătorul celor 20.000 de acțiuni ale sale?

Care este statutul companiei Ziplin? Nu exista un drept de preemțiune al companiei ca atare sau al celorlalți acționari la cumpărarea acțiunilor?

Și cum adică „persoanele în cauză nu se cunosc”, din moment ce unul-cumpărător- a trebuit să vireze peste 600 000 dolari în contul altuia-vânzător?

Asemenea informații sunt publice într-o țară ca America. Ele sunt publice și în România, pentru că, în statul nostru de drept, construit de MCV și Comisia de la Veneția, nu mai există nici un secret al afacerilor. Există o lege specială adoptată în regimul Iohannis pe baza căreia Procuratura, Fiscul și SRI se pot uita prin conturile fiecăruia fără nicio opreliște.Deci cine dorește să afle tumbele pe care Drulă le face cu dronele, le poate afla.

Dl fost ministru Drulă are obligația să răspundă la aceste întrebări. Până atunci, dat fiind profilul personajului, nu poate fi înlăturată opinia că tranzacția respectivă este de fapt un parandărăt cu ștaif. Cineva care are obligații față de dl ministru i-a cumpărat acțiunile la un preț supradimensionat. Cum pierdeau Malaxa și Auschnit la poker când jucau cu Carol al II-lea. Iar la ieșire îi așteptau contractele cu statul.

Și mai exact: cineva care avea obligații la dl.ministru i-a dat banii altcuiva de încredere („Cărăușul 2”) ca să cumpere acțiunile lui Drulă, virându-i acestuia banii în contul din România.În felul acesta, urmele s-au pierdut complet. Bine lucrat!

Și mai e o întrebare: de ce Drulă n-a menținut în declarația de avere completată la plecarea din funcție valoarea la care a cumpărat inițial acțiunile? Nu cumva a trecut o valoare supraevaluată pentru a-și face rezerve pentru viitoarele apariții de dolari în conturile sale? Întrebăm, nu dăm cu parul.