Luptă pe al doilea amendament al Constituţiei SUA

După masacrul de la Newtown, soldat cu moartea a 26 de persoane, majoritatea copii, în Statele Unite s-a iscat o nouă dezbatere încinsă asupra celui de al doilea amendament al Constituţiei, cel care oferă cetăţenilor dreptul de a avea arme.

Luptă pe al doilea amendament al Constituţiei SUA

După masacrul de la Newtown, soldat cu moartea a 26 de persoane, majoritatea copii, în Statele Unite s-a iscat o nouă dezbatere încinsă asupra celui de al doilea amendament al Constituţiei, cel care oferă cetăţenilor dreptul de a avea arme.

După masacrul de la Newtown, soldat cu moartea a 26 de persoane, majoritatea copii, în Statele Unite s-a iscat o nouă dezbatere încinsă asupra celui de al doilea amendament al Constituţiei, cel care oferă cetăţenilor dreptul de a avea arme.
Acest amendament este cel invocat de lobby-ul armelor de foc, organizat în jurul National Rifle Association, care are are 4 milioane de membri. NRA susţine că legea fundamentală permite ca cetăţenii să deţină în mod neîngrădit psitoale, revolvere şi puşti.

Al doilea amendament al Constituţiei SUA arată că “o miliţie bine organizată fiind necesară pentru asigurarea securităţii unui stat liber, dreptul poporului de a deţine şi de a purta arme nu va fi îngrădit.” Amendamentul face parte din Bill of Rights, votat în 1791, în care sunt înscrise drepturile fundamentale ale cetăţenilor. În timpul războiului de independenţă, americanii s-au organizat în miliţii care au luptat alături de armata regulată, iar amendamentul poate fi interpretat ca făcând referire la existenţa unei miliţii în cazul în care armata nu poate face faţă ameninţărilor la adresa securităţii.

Adversarii lobby-ului armelor susţin că deţinerea armelor de foc este permisă de Constituţie ca drept colectiv şi nu individual. Însă a doua abordare este cea care a avut castig de cauză, iar în 2004 Partidul Republican a reafirmat această poziţie. În 2008, o lege care interzicea deţinerea armelor in Districtul Columbia a fost declarată neconstituţională de catre Curtea Supremă a SUA, dominată atunci de conservatori. Judecătorii au arătat atunci că armele sunt un mijloc de autoapărare imediată şi că a refuza acest drept este ca şi cum ar fi refuzat dreptul americanilor de a avea un domiciliu. O dată o decizie luată de Curtea Suprema, ea nu mai poate fi modificată decât pe cale politică.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.