Înaintea alegerilor prezidențiale din 2017, Francois Bayrou, liderul Mișcării Democratice (de centru), declara că Emmanuel Macron este ”o hologramă”. ”Puneți-vă o întrebare: de ce atâtea și atâtea ore live la TV? De ce atâtea apariții pe prima pagina, în ciuda unor articole inconsistente? Este o schemă încercată anterior de marile grupuri de interese financiare și de alții care nu sunt satisfăcuți că dețin doar puterea economică”, spunea Bayrou.
Președintele Emmanuel Macron a fost o creație a marilor trusturi media din Franța și a statului profund francez. Înainte de a se alătura băncii Rothschild&Cie, în 2008, Macron a fost numit de către Jacques Attali raportor adjunct în așa-numita Comisie Attali pentru relansarea economică a Franței. Attali, consilier vreme de zece ani al fostului președinte Francois Mitterand, a spus: ”Emmanuel Macron? L-am descoperit, l-am inventat”. Lucrând în Comisia Attali alături de circa 20 de patroni de mari afaceri din Franța, Macron și-a îmbunătățit semnificativ agenda de relații, în special în lumea presei. Când a fost numit ministru al Economiei, presa îl transformase deja într-o vedetă. ”Emmanuel Macron este legătura noastră, puntea ce ne leagă de președinte”, spunea CEO-ul Orange, în momentul în care Macron era ministru și favorit al lui Francois Holalnde. Le Monde, Les Echos, BFM TV, Paris Match, rând pe rând, marile publicații și televiziuni din Franța și patronii lor i-au întins covorul roșu în drumul spre președinție. Iar în plină campanie electorală, Parchetul Național Financiar (care și-a câștigat atunci numele de ”Parchet Național Politic”, o creație a președintelui Hollande), l-a scos din cursă pe singurul contracandidat cu adevărat periculos pentru Macron – Francois Fillon.
La fel cum a fost ”inventat” Emmanuel Macron a apărut și partidul său La Republique En Marche, care s-a cățărat pe un munte de dezertări din forțele politice tradiționale și pe triumful lui Macron la prezidențiale pentru a obține majoritatea în Parlament, la alegerile din iunie 2017. A fost un partid creat ex nihilo, fără vreo identitate, fără vreo doctrină anume. Alegerile europene au fost un duș rece pentru partidul lui Macron – Frontul Național al Marinei Le Pen obținut 22 de mandate, iar La Republique en Marche a obținut 21. Alianțele negociate de Macron în Parlamentul European au dus la crearea grupului Renew Europe, cu Dacian Cioloș președinte (eurodeputații USR și PLUS din România fac parte din acest grup dominat de Macron).
Ce s-a întâmplat cu partidul al cărui executant de mandat european este liderul PLUS din România? La ultimul test electoral – alegerile locale din Franta – La Republique en Marche nu a reușit să obțină niciun mare oraș și a pierdut rușinos în capitală, asta în condițiile în care partidul lui Macron se consideră un partid eminamente urban, cu fiefuri în marile orașe.
Apoi, LREM, care în 2017 anunța că are peste 400.000 de militanți (o cifră deloc mare pentru Franța), a rămas acum cu circa 20.000, potrivit Le Canard Encaîhne. Iar asta în condițiile în care regulile de înscreiere sunt foarte laxe – câteva clickuri pe site-ul partidului.
Doi premieri a avut Franța în timpul regimului Macron. Edouard Philippe nu a fost membru al partidului prezidențial și, mai mult, este un posibil contracandidat al președintelui la alegerile din 2022. Al doilea, Jean Castex, un premier de paie care să nu-i deranjeze campania electorală lui Jupiter de la Elysee, a trecut în tabăra LREM abia la numirea sa în fruntea executivului.
Apoi, în această vară, LREM a pierdut majoritatea absolută în Adunarea Națională, dupa o adevărată hemoragie de deputați. Nu e de mirare pierderea de deputați și de militanți, câtă vreme partidul a fost contorsionat mereu după pozițiile președintelui. Macron a vorbit, după alegerea sa, despre ”suveranitatea europeană”, pentru ca, în plină criză a pandemiei, să facă apel la ”recucerirea suveranității franceze”. În fața protestelor ”vestelor galbene”, Macron a scos din pălărie ideea ”marii dezbateri” naționale, menită să anestezieze protestele, însă rezultatul a fost intrarea în scena a anarhiștilor Black Blocs și escaladarea. În timpul izolării impuse pentru prevenirea extinderii epidemiei, Macron s-a prezentat ca un lider în plin ”război”, deși greul era dus, în mod evident, de premierul Philippe. A bulversat cancelariile vestice, și mai cu seama pe cele ale ”lupilor tineri” proamericani din Europa din Est, spunând că NATO este în ”moarte cerebrală”, asta în timp ce partidul său era demult la ”terapie intensivă” în Franța. A început mandatul de președinte ca un neoliberal care-i păcălește pe dezertorii socialiști aciuați în partidul său, pentru ca, după eșecul usturător de la localele încheiate în această vară, să promită marea cu sarea ecologiștilor aflați pe val.
Francezii se întreabă ce este macronismul, iar asta ar trebui să facem și noi în România, câtă vreme aliații președintelui Franței au obținut un rezultat bun la ultimul test electoral – europenele din 2019. Va urma USR-PLUS aceeași tendință descendentă a partidului lui Macron? Va avea nevoie de câțiva ani la guvernare pentru a ajunge la acest declin, pentru ca holograma să se șteargă?
Macronismul este arta unirii contrariilor și doctrina lui ”în același timp”, scrie Ghislain Benhessa într-un articol publicat de Valeurs Actuelles. ”Însă puțini observă că este vorba și de altceva în afara de pirueta comodă a unui liberalism fără ancoră, gata să urmeze orice vânturi, doar să rămână pe linia de plutire. Macronismul este și esența unei politici post-istorie, care susține orice și contrariul a orice în același timp”, scrie Valeurs Actuelles. ”Politica este marcată deseori de negări și reveniri – covertirea dreptei la teza europeană, abandonarea muncitorilor de către partidele de stânga, în beneficiul imigrației. Însă odată cu macronismul avem de-a face cu sfârșitul istoriei și al genealogiei, câtă vreme totul se poate ”în același timp”. Macronismul este precum un copil învățat să profite de părinții lui divorțați, macronismul este arta de a te juca cu contrariile, neutralizându-le. De aici și moartea Partidului Socialist, și anestezierea Republicanilor”.
Pe 14 iulie, după eșecul de la alegerile locale, Macron a promis ”o nouă cale”, a schimbat guvernul, a promis sprijin ecologiștilor. ”Din nou, Macron confirmă infirmând, validează anulând, avansează dând înapoi. Bilanțul: menținerea statu quo-ului. Macronismul nu este apogeul unei ”gândiri complexe”. Este doar un mod de a dansa la marginea prăpastiei batând pasul pe loc”.
Uniunea Salvati Romania va avea aceeasi soarta. Pentru ca Uniunea macronomarxista nici nu stie ce vrea, si nici nu stie cu certitudine cine este vrajmasul Romaniei pe care USR vrea sa-l casapeasca. Pentru ca USR este o constructie bizara fara palmares, fara personalitate, fara culoare, fara electorat si fara doctrina. Mereu se spala pe maini. In fine, USR nu-i o chestiune de program, ci una de drenaj/deranj mintal.
+Macronismul este ziua de azi.Chipul urateniei absolute.
Cu cat apar mai des pe micile ecrane, cu atat mai mult vorbesc numai aiurea si le scade increderea, in us, cum fac multi frantuji, cand apar astia pe ecranul tv, se invita unii pe alti la domiciu, lipesc hartie igienica sau carpa pe ecran si „loc de scuipat pentru curatat jegurile infecte”! Problema e ca apar din ce in ce mai multe jeguri infecte terorizante!
D-le Calin,in opinia mea smecheria cu Macron este ca iar joaca finala cu Marine Le Pen,si va fii ca in Romania la meciul Iliescu-Vadim,cu rezultat decis dinainte!
Macron este foarte valoros pentru UE pentru ca nu umbla cu prostii populiste,ca Marine Le Pen!
Chibitii lui din Romania vor castiga multe voturi cu un singur program :desfiintarea (reala nu figuratia PSDista) pensiilor speciale si rentelor viagere precum si prevederea in Constitutie a contributivitatii ca singurul principiu in calculu pensiilor!
Nu isi da seama nimeni din lumea poolitica,cata ura genereaza in popor sistemul favorurilor de casta,cu vechime in munca de minim 15 ani la batjocura,si cu pensii speciale mai mari decat ultimul salariu!
Macronismul, din punct de vedere politic si declarativ doctrinar, este pur si simplu escrocheria secolului. Una dintre tragediile Frantei in momentul de fata (mai sint mai putin de doi ani pina la urmatoarele prezidentiale, optimistii inca mai spera in sosirea unui salvator al tarii !) este lipsa alternativelor, lipsa momentana a unui contracandidat adevarat si credibil pentru Macron. Personaj sinistru pentru care tot francezii, ca si pentru cei care l-au propulsat acolo unde este instalat acuma, au o vorba : „Nu este girueta cea care isi schimba orientarea, este de fapt vintul cel care-si schimba directia” …
Ce Pun Englezii in Fripturi ? Cartofi Prajiti ! Dorele ! Mai Adu o Bere ! La Terasa !
Franta ca mare putere va avea mereu alternative. Macron este rezultatul generatiei postbelice si are unele idei f bune. Clasa poltica de pe Sena nu se compara cu prostalaii si hotii de pe Dambovita.
Macron desenându-se si drept pericol viitor (francezii, „vitei”, spalati pe creier de retele devenite magistrale, fiind în stare sa-l realeaga…). 50 de ani (începând cu François Mitterand) de somn al ratiunii unui popor, alta data, glorios …
Autorul,ca asa este la cotidianul,se foloseste de verbul a progresa ca si cum ar fi ceva gresit sa progresam ca natie,ca om.De cand e lumea progresul a impins omenirea mai departe,altfel tot in pesteri eram,uitandu-ne la A3 si la Dragnea cum sparge seminte la Rahova.
”Din nou, Macron confirmă infirmând, validează anulând, avansează dând înapoi. Bilanțul: menținerea statu quo-ului. Macronismul nu este apogeul unei ”gândiri complexe”. Este doar un mod de a dansa la marginea prăpastiei batând pasul pe loc”. Macrou este „alesul” elitelor pentru PLANUL „SOLVE ET COAGULA” din zona Franta via m u e. De aceea merg toate exact asa cum este PLANUL stapanilor oculti. Despre ce vorbim? PLANUL este in curs si functioneaza „in lumina” dar oamenii refuza sa vada ceea ce se intampla. Este inceputul sfarsitului, pentru ca foarte putini dintre noi reactionam. Suntem dusi la taiere pas-cu-oas exact ca o turma. EXCELENT articol. Multumesc.
marin, ia lamureste si tu boborul cine este oculta? Ce face ea si pe cine reprezinta,cu ce scop? Dar cu argumente,nu cu inchipuiri.Ca asa sunt multi care reusesc sa va tina ocupati cu dusmanule acolo, voi nu-l vedeti.Doar comunismul si nazismul a inventat dusmani inchipuiti,sa alimenteze o teama comuna si sa coaguleze pe cei creduli in jurul unui salvator.