Making Waves, înainte de start

Film Society of Lincoln Center şi Jacob Burns Film Center din New York vor găzdui, între 4 şi 8 decembrie, respectiv 5 şi 10 decembrie, cel mai important festival de film românesc din SUA, „una din «comorile anuale» prezentate de Film Society of Lincoln Center”, după cum a fost descris de cotidianul The New York […]

Making Waves, înainte de start

Film Society of Lincoln Center şi Jacob Burns Film Center din New York vor găzdui, între 4 şi 8 decembrie, respectiv 5 şi 10 decembrie, cel mai important festival de film românesc din SUA, „una din «comorile anuale» prezentate de Film Society of Lincoln Center”, după cum a fost descris de cotidianul The New York […]

Film Society of Lincoln Center şi Jacob Burns Film Center din New York vor găzdui, între 4 şi 8 decembrie, respectiv 5 şi 10 decembrie, cel mai important festival de film românesc din SUA, „una din «comorile anuale» prezentate de Film Society of Lincoln Center”, după cum a fost descris de cotidianul The New York Times.

Making Waves – New Romanian Cinema va oferi publicului newyorkez o selecţie concentrată şi echilibrată, care evidenţiază tendinţele filmului românesc actual prin highlight-urile anului, dar care, ca de obicei, se întoarce şi în trecut, la filme esenţiale ce trebuie descoperite de publicul american.

Secvenţă din coproducţia bulgaro-română Viktoria, în regia Dariei Vitkova

Cea de-a noua ediţie a celui mai relevant eveniment de promovare a cinematografiei româneşti în SUA va fi deschisă cu filmul Câinele japonez, în regia lui Tudor Cristian Jurgiu, a cărui alegere pentru a reprezenta România la următoarea ediţie a Premiilor Oscar a fost unanimă. Avându-l în distribuţie pe Victor Rebengiuc, acest lungmetraj de debut a avut premiera la San Sebastian şi a fost deja prezentat publicului american, în cadrul festivalului New Directors / New Films, organizat de Film Society of Lincoln Center şi Museum of Modern Art din New York. De asemenea, Câinele japonez a primit anul acesta Premiul pentru debut în cadrul Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF).

Filmul bulgăresc din închiderea Making Waves 2014 este realizat în coproducţie cu România (Mandragora). Viktoria, regizat de Maya Vitkova, a fost primul film bulgăresc proiectat vreodată la Festivalul Sundance şi, la cea mai recentă ediţie TIFF, a primit Premiul special al juriului. Deşi povestea Viktoriei, un copil nedorit, născut fără cordon ombilical în Bulgaria comunistă şi supranumit „copilul deceniului”, prilejuieşte un film extrem de original, ea ar putea fi lesne „transferată” în contextul comunist românesc al anilor ’80.

Ofelia Popii şi Sorin Leoveanu în Quod Erat Demonstrandum

Cea de-a noua ediţie Making Waves – New Romanian Cinema cuprinde şi trei programe conexe.

Creative Freedom through Cinema continuă să exploreze relaţia dintre artă şi politică în Europa de Est, reflectând ideea de bază a festivalului: arta are puterea de a pune în discuţie subiecte controversate, de a stârni dialogul şi de a modela de-a lungul timpului percepţia publicului asupra unor probleme spinoase. Anul acesta, programul are susţinerea Trust for Mutual Understanding. Dacă în 2012 Creative Freedom through Cinema a explorat shimbările sociale şi culturale petrecute recent în România şi Ungaria, iar anul trecut a avut ca ţări invitate Cehia şi Slovacia într-un dialog despre film şi propagandă, la această ediţie ţara invitată este Rusia. Tema curajoasă propusă de Making Waves o constituie drepturile omului. În contextul în care, în 2013, noua legislaţie rusă interzice aşa-numita „propagandă a relaţiilor non-tradiţionale cu minori”, comunitatea LGBT locală se confruntă cu abuzuri grave, iar libertatea de expresie este dramatic ameninţată. În ciuda ostilităţii instaurate de statul rus la adresa minorităţilor sexuale, artiştii continuă să susţină şi să documenteze pulsul comunităţilor LGBT, luptând pentru respectarea drepturilor acestora.

Copii 404

În cadrul programului Creative Freedom through Cinema, realizat cu sprijinul Trust for Mutual Understanding, vor fi prezentate două filme extrem de controversate: Călătorie de iarnă (r. Serghei Taramajev şi Liubov Lvova) şi Copii 404 (r. Pavel Loparev şi Askold Kurov). Selecţia celor două titluri ruseşti a fost realizată în parteneriat cu Evgheni Gusyatinskiy, critic de film şi selecţioner la Festivalul de Film din Rotterdam. „Fragilitatea drepturilor persoanelor gay a fost din plin demonstrată de brutalitatea pe care regimul Putin a îndreptat-o împotriva noastră”, spune celebrul autor Andrew Solomon, specialist în psihologie şi activist pentru drepturile LGBT, care va participa la discuţia organizată de Romanian Film Initiative în cadrul acestui program. „Aceşti regizori curajoşi îi ajută pe cetăţenii Rusiei să afle că există mulţi alţii asemenea lor, iar pe noi, cei din alte ţări, să aflăm ce chipuri poate lua suferinţa în interiorul Federaţiei. Implicaţiile locale şi globale sunt deopotrivă înspăimântătoare şi extrem de relevante”, e de părere Solomon, care a fost invitat recent şi la Bucureşti, unde şi-a lansat cartea Demonul amiezii. Anatomia unei depresii. Alături de el, la discuţia care va avea loc pe 6 decembrie la Film Society of Lincoln Center, vor participa regizorul Pavel Loparev şi Masha Gessen, jurnalistă ruso-americană şi activistă, recunoscută pentru criticile aduse regimului Putin. Dezbaterea, care va trece în revistă situaţia minorităţilor sexuale în Rusia, România şi SUA, va fi moderată de Mona Nicoară, realizatoare de film documentar şi activistă pentru drepturile omului.

Călătorie de iarnă

Prin evenimentul Hedda Sterne Rediscovered, Romanian Film Initiative reconstruieşte povestea unei artiste de origine română, singura femeie din legendarul grup de pictori The Irascible Eighteen, din New York.

Cel de-al doilea program special propus anul acesta de Romanian Film Initiative pentru cel mai relevant eveniment de promovare a filmului românesc în SUA este un exerciţiu de recuperare a memoriei culturale. Hedda Sterne Rediscovered invită publicul american duminică, 7 decembrie, la o întâlnire în premieră cu lucrări inedite ale artistei Hedda Sterne, prezentă deja în colecţiile unor instituţii importante, cum sunt Museum of Modern Art, National Gallery of Art şi National Museum of Women in the Arts. Sterne, născută în România, în 1910, s-a afirmat pe scena artistică a lumii la începutul anilor ’40, fiind singura femeie din celebrul grup supranumit Irascibilii, din care făceau parte, printre alţii, Jackson Pollock, Willem de Kooning şi Mark Rothko.

Hedda Sterne, Compoziţie

Lucrările pe care artista le-a lăsat în urmă la Bucureşti, oraş pe care a fost nevoită să-l părăsească ca urmare a persecutărilor etnice – Hedda Sterne era evreică –, au fost descoperite recent de Cosmin Năsui, directorul PostModernism Museum din Bucureşti. Năsui a reconstruit povestea lui Sterne cu ajutorul artistei Medi Wechsler Dinu, prietenă apropiată a artistei recunoscute pentru independenţa ei faţă de stiluri şi curente. Mai bine de 50 de ani, Wechsler Dinu, acum în vârstă de 106 ani, a îngrijit lucrările de tinereţe ale Heddei Sterne, care a încetat din viaţă în 2011. Cosmin Năsui, împreună cu Radu Stern, fost director de programe educative la Musée d’Elysée din Lausanne, Elveţia, şi autor al cărţii De la Dada la suprarealism: Artişti avangardişti din România, vor prezenta publicului american primele lucrări ale lui Sterne şi povestea artistei prin ochii prietenei sale, Medi Wechsler Dinu, al cărei destin a fost la rândul său marcat de persecuţiile antisemitismului. Acest program special a fost realizat în colaborare cu PostModernism Museum.

„În fiecare an, încercăm să oferim cu prilejul Making Waves şi o platformă cât mai vizibilă şi altor domenii artistice complementare filmului şi relaţiei între România şi SUA”, arată Corina Şuteu, preşedintele festivalului. „Hedda Sterne, prin povestea pe care o spune parcursul ei artistic şi personal, încarnează perfect destinul acelui artist pe care marile muzee ale lumii îl descriu drept born în România. Originară dintr-o parte a lumii care s-a zguduit sub tulburările istoriei, Hedda îşi găseşte patria artistică peste ocean. Redescoperirea unui corpus important de lucrări ale ei rămase în ţară recuperează fericit originile şi parcursul său de început, dând argumente substanţiale în favoarea faptului că Hedda Sterne este unul dintre acei creatori care fac punte între România şi valorile artei universale.”

Hedda Sterne, Personaj feminin 938

Urmând tradiţia anilor precedenţi, Making Waves va invita şi de această dată la festival un jurnalist român, câştigător al Bursei Alex Leo Şerban.

Fondat în 2006 şi derulat iniţial sub patronajul Institutului Cultural Român de la New York, Making Waves a devenit independent în urmă cu doi ani. În 2012 şi 2013, evenimentul a mobilizat un număr impresionant de oameni prin intermediul campaniilor de crowdfunding derulate prin Kickstarter, devenind un model cultural fără precedent în România. Anul acesta însă, organizatorii au creat Clubul Festivalului, respectiv Cercul Donatorilor, ambele dedicate susţinătorilor care fac posibilă cea de-a noua ediţie Making Waves. De la donaţii de câţiva dolari, până la sume substanţiale, de la oameni obişnuiţi până la nume sonore din artă şi cultură, cu toţii au contribuit la o nouă întâlnire dintre publicul american şi cele mai reprezentative filme româneşti. Printre susţinători se numără Lucian Pintilie, Adrian Ghenie, Şerban Savu, Dan Perjovschi, Marie-France Ionesco, Corneliu Porumboiu, Daiana Voiculescu, Mihai Pop, Marius Bercea, Tim Nădăşan, Radu Jude, Vladimir Tismăneanu, Ovidiu Şandor, Mona Nicoară, Tania Radu, Dan C. Mihăilescu, Anca Fronescu, Anda Onesa, Miruna Coca-Cozma, Marius Stan, Vlad Iftinca, Ana Maria Sandu, Alexander Nanău, Andreea Vălean, Radu Ciorniciuc, Cristian Neagoe, Luiza Vasiliu, Florin şi Svetlana Mihăilescu, Domnica Nasta, Mica Ertegun, Andrei Both, Daniela Codarcea, Andrew Solomon, Eva-Maria Preiswerk şi Freundschaftsverein Schweiz-Rumänien, Richard Peña, Uberto Passolini şi mulţi alţii.

La modelul colaborativ care face posibil Making Waves – New Romanian Cinema s-au raliat actorul Andi Vasluianu, ambasadorul festivalului, şi ICON Production, care a produs Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu, în regia lui Andrei Ujică, şi QED, al doilea lungmetraj al regizorului Andrei Gruzsniczki. Dacă pe durata organizării festivalului, ICON Production donează echipei Romanian Film Initiative birourile din Bucureşti, Lark Play Development Center şi John Eisner pun la dispoziţie birourile din New York. Totodată, Trust for Mutual Understanding, o binecunoscută organizaţie americană care susţine schimburile culturale între SUA şi Europa Centrală şi de Est şi Rusia, continuă colaborarea cu festivalul românesc, oferind o susţinere importantă. Alte contribuţii substanţiale vin din partea Stefaniei Magidson (Blue Heron Foundation) şi din partea HBO România.

2014 este primul an când Making Waves capătă susţinere din partea celor mai importante asociaţii profesionale din domeniul cinematografiei româneşti, Centrul Naţional al Cinematografiei, respectiv Uniunea Cineaştilor din România.

Iniţiat şi prezidat de Corina Şuteu, sub direcţia artistică a lui Mihai Chirilov şi direcţia executivă a unei echipe coordonate de Oana Radu, Making Waves – New Romanian Cinema este un eveniment produs de Romanian Film Initiative (RFI) în cadrul Film ETC., în colaborare cu Film Society of Lincoln Center şi Jacob Burns Film Center.

Din board-ul festivalului mai fac parte: Dennis Lim (Film Society of Lincoln Center), Brian Ackerman (Jacob Burns Film Center), Scott Foundas (Variety), Adrian Ghenie, Mona Nicoară, Daiana Voiculescu, Andi Vasluianu şi Dan Perjovschi.

Şi în acest an, trailerul festivalului a fost realizat de compania Jump Cut din New York, specializată în realizarea de trailere pentru numeroase producţii cinematografice şi evenimente de gen, printre care New York Film Festival.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.