Mandatul Voineag, la DNA. Tot mai puțini demnitari anchetați și închisoare tot mai rar

Mereu sub lupa ministrului Justiției, care are posibilitatea să nu-l propună pentru un al doilea mandat, Marius Voineag a mărșăluit cu un ochi la puterea politică, oricare a fost ea, și cu celălalt la televiziunile sau site-urile „prietenoase”.

Ce a făcut Marius Voineag în 2023 față de predecesorul Bologa

În 2023, au fost emise 132 de rechizitorii și încheiate 170 acorduri de recunoaștere a vinovăției. Un an mai devreme, au fost emise 190 de rechizitorii și au fost încheiate 214 acorduri de recunoaștere a vinovăției.

În 2023 au fost trimiși în judecată 651 de inculpați, din care 481 inculpați prin rechizitoriu și 170 inculpați prin acorduri de recunoaștere a vinovăției. În 2022, în mandatul lui Crin Bologa, au fost trimiși în judecată 779 inculpați, din care 565 inculpați prin rechizitoriu și 214 inculpați prin acorduri de recunoaștere a vinovăției.

Numărul demnitarilor sau a foștilor demnitari trimiși în judecată arată apetitul DNA de a urmări politicieni. Astfel, în 2023, au fost judecați 7 demnitari. Un an mai devreme au fost trimiși în judecată 11. Ulterior, numărul acestora a tot scăzut până la 3 trimiși în judecată în tot anul 2025.

În anul 2023, instanțele de judecată au condamnat definitiv prin 257 hotărâri penale 400 inculpați, în urma sesizării prin rechizitoriile emise de procurorii anticorupție și acordurile de recunoaștere a vinovăției încheiate între aceștia și inculpați.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepselor aplicate față de cei 400 inculpați, 45 inculpați au primit pedepse cu închisoarea cu executare în regim de detenție, reprezentând 11,25%, restul fiind condamnați cu suspendare. Un an mai devreme, 13,89 % dintre inculpați au fost condamnați cu executare. Acest procent a continuat să scadă în ultimii 3 ani, fără ca șeful DNA să ridice vreodată problema în mod public.

Bilanțul lui Marius Voineag în 2024

Au fost emise 131 de rechizitorii și încheiate 238 acorduri de recunoaștere a vinovăției, deci instanțele de judecată au fost sesizate cu 369 cauze. În aceleși an au fost trimiși în judecată 683 de inculpați, din care 445 inculpați prin rechizitoriu și 238 inculpați prin acorduri de recunoaștere a vinovăției.

Demnitarii trimiși în judecată în 2024 au fost în număr de 3.

De menționat este faptul că în 2022 și 2024, atât Curtea Constituțională cât și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) au venit cu o serie de modificări legislative care au aruncat la gunoi o multitudine de probe importante din dosare, lucru care a condus la restituirea cauzelor la procurori.

În 2024, s-au pronunțat 104 hotărâri definitive prin care s-a dispus încetarea procesului penal față de 328 inculpați, ca urmare a intervenirii prescripției. Un an mai devreme pentru 364 de inculpați a intervenit prescripția ca urmare a deciziilor CCR și ÎCCJ.

În anul 2024, instanțele de judecată au condamnat definitiv 391 inculpați, în urma sesizării prin rechizitoriile emise de procurorii anticorupție. Dintre aceștia, 34 inculpați au primit pedepse cu închisoarea cu executare în regim de detenție, reprezentând 8,69%. Un an mai devreme procentul a fost de 11,25%.

În raportul de activitate al DNA pe 2024 se precizează că „în cursul anului 2024 nu au fost identificate cauze în care instanțele de judecată au dispus confiscarea extinsă”, lucru nediscutat public vreodată de șeful Marius Voineag.

Anul 2025

Au fost emise 114 de rechizitorii și încheiate 253 acorduri de recunoaștere a vinovăției, deci instanțele de judecată au fost sesizate cu 367 cauze.

Tot în 2025 au fost trimiși în judecată 792 de inculpați, din care 539 inculpați prin rechizitoriu și 253 inculpați prin acorduri de recunoaștere a vinovăției.

Ca și în 2024, anul trecut au fost trimiși în judecată doar 3 demnitari.

Au fost pronunțate 64 hotărâri definitive prin care s-a dispus încetarea procesului penal față de 176 inculpați, din care 172 ca urmare a intervenirii prescripției.

În anul 2025, instanțele de judecată au condamnat definitiv, prin 289 hotărâri penale, un număr de 329 de inculpați, în urma sesizării prin rechizitoriile emise de procurorii anticorupție. Dintre aceștia, 17 inculpați au primit pedepse cu închisoarea în regim de detenție, reprezentând 5,17%. 270 inculpați au primit pedepse cu închisoarea cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, reprezentând 82,06%, restul fiind condamnați la plata unor amenzi penale.

În fața acestei „compasiuni” a judecătorilor față de inculpații judecați pentru fapte de corupție, șeful DNA nu a pus niciodată în dezbatere publică caracterul disuasiv al pedepselor aplicate faptelor de corupție.

Dosarele șefului DNA

Voineag și-a reproșat comunicarea deficitară pe care a încercat să o repare pe final de mandat cu participarea la un podcast organizat de o casă de avocatură și faptul că nu a fost adeptul justiției „televizate”. Acest din urmă aspect ar putea fi relevant cu condiția să fi avut dosare de impact lucru care nu s-a întâmplat. În continuare, prezentăm câteva cazuri finalizate cu rechizitorii, fără a contabiliza cele aflate în urmărire penală deoarece nu putem fi siguri de soarta acestora.

În martie 2023 erau trimiși în judecată 13 vameși și 14 polițiști de frontieră de la punctele de trecere Oancea, Sculeni, Stânca-Costești, Iași și Borș pentru luare de mită.

În mai, același an, era trimis în judecată Alexandru George Ivan, director comercial al Companiei Naționale Aeroporturi București în dosarul magazinelor duty-free de pe aeroportul Otopeni.

În iunie 2024, președintele CJ Călărași, era trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu.

În decembrie 2024, DNA îl trimitea în judecată pe fostul primar al Sectorului 5, Marian Vanghelie, în cazul Economat, prejudiciul adus societății primăriei fiind de 120 milioane de lei.

CSM amână din nou avizul pentru numirile lui Alex Florența și Marius Voineag

În martie 2025, erau trimiși în judecată opt vameși din Portul Constanța Sud, acuzați de luare de mită în formă continuată.

În toamna anului trecut Cristian Victor Popescu Piedone, fost președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor era trimis în judecată de DNA deoarece ar fi divulgat unui reprezentant al unei societăți comerciale care administrează un hotel în orașul Sinaia, faptul că funcționari din cadrul A.N.P.C. urmează să efectueze, în aceeași zi, un control tematic la hotelul respectiv.

În octombrie anul trecut era trimisă în judecată Ioana Timofte, nepoata fostului șef al SRI Radu Timofte, acuzată de director general al Companiei Naționale pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune S.A.

În decembrie 2025 era trimis în judecată Radu Cristian, primar al Municipiului Mangalia, după ce a luat o mită de 622.000 de euro în legătură cu emiterea unor documente urbanistice.

Tot atunci a fost trimis în judecată medicul Nelu Tătaru, fost ministru al Sănătății. Procurorii au invocat 57 de situații în care Tătaru, ca medic, ar fi luat ca șpagă de la pacienții săi sume cuprinse între 50 și 500 de lei, dar și produse alimentare, inclusiv ouă sau găini.