Președintele Nicușor Dan a promulgat luni legea care modifică regulile privind intervenția în cazul atacurilor urșilor bruni, deschizând calea pentru aplicarea unor cote de recoltare semnificativ mai mari în anii 2026 și 2027. Actul normativ stabilește un nivel de prevenție de 859 de exemplare de urs brun și un nivel de intervenție de 110 exemplare, în încercarea de a reduce riscul atacurilor asupra oamenilor și pagubele provocate bunurilor acestora.
Prin urmare, numărul total stabilit prin lege ajunge la 969 de urși la nivel național, prin cumularea cotei de prevenție și a celei de intervenție. Comparativ cu nivelurile stabilite anterior, de 426 de exemplare pentru prevenție și 55 pentru intervenție, noile cote reprezintă aproape o dublare.
Legea modifică și completează OUG 81/2021, actul normativ care reglementează metodele de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor urșilor asupra populației și bunurilor.
Cota de prevenție are rolul de a reduce riscul apariției conflictelor dintre oameni și animale în zonele considerate problematice, în timp ce cota de intervenție vizează situațiile în care este necesară acțiunea autorităților pentru prevenirea unor atacuri sau pentru gestionarea exemplarelor care reprezintă un pericol.
Nicușor Dan a contestat inițial legea
Promulgarea vine după o perioadă în care șeful statului a contestat în repetate rânduri forma actului normativ. În luna mai, Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională, susținând că stabilirea unor cote fixe prin lege ridică probleme privind protecția ursului brun, specie strict protejată la nivel european. Președintele a invocat inclusiv necesitatea analizării cazurilor individuale și a existenței unor alternative înaintea eliminării exemplarelor.
CCR a respins însă sesizarea în iunie și a stabilit că prevederile referitoare la recoltarea a câte 859 de urși pentru prevenție și 110 pentru intervenție în 2026 și 2027 sunt constituționale. Curtea a apreciat că măsurile nu contravin dispozițiilor constituționale invocate și nici cadrului european relevant, în condițiile în care autoritățile au fundamentat necesitatea intervenției pe date științifice privind populația de urs și riscurile existente.
După decizia CCR, președintele a retrimis legea Parlamentului pentru reexaminare. Senatul a respins însă obiecțiile și a păstrat forma transmisă inițial spre promulgare. La votul din 26 august au fost 103 voturi „pentru”, cinci „împotrivă” și 15 abțineri.
Ce prevede noua lege
Actul normativ introduce și reguli privind locurile în care poate fi aplicată cota de prevenție. Recoltarea urșilor în baza acestei cote este interzisă pe teritoriile unde vânătoarea este interzisă potrivit legislației privind protecția fondului cinegetic.
Legea prevede, de asemenea, reguli privind gestionarea blănii și craniului exemplarelor recoltate în cadrul intervențiilor. În funcție de cine realizează extragerea, acestea rămân în gestiunea administratorului fondului cinegetic sau sunt predate Gărzii forestiere, urmând să rămână în proprietatea privată a statului.
Noua legislație vine pe fondul conflictelor tot mai vizibile dintre oameni și urși, în special în zonele montane și în localitățile aflate în apropierea habitatelor naturale. Autoritățile susțin că majorarea cotelor urmărește reducerea riscurilor pentru populație și limitarea pagubelor produse de aceste animale.
În pădurile României trăiesc aproape 12.800 de urși bruni. Astfel, odată cu promulgarea legii, România intră într-o nouă etapă în gestionarea populației de urs brun, cu cote de prevenție și intervenție aproape duble față de cele stabilite anterior și cu aplicare pentru anii 2026 și 2027.
Animalele ajung tot mai aproape de case
În Baia Mare, întâlnirile cu urșii nu mai sunt excepții. Animalele ajung tot mai aproape de case și pe străzile orașului, iar autoritățile sunt nevoite să caute soluții înainte ca o astfel de apariție să se transforme într-o tragedie. Situația din Maramureș readuce în prim-plan problema numărului mare de urși din România și a modului în care sunt gestionate aceste conflicte.
Problema nu se oprește însă la urșii care ajung pe străzi sau în gospodării. În România au existat în ultimii ani și cazuri în care întâlnirile dintre oameni și urși s-au încheiat cu răni grave sau chiar cu pierderi de vieți omenești. Tocmai aceste incidente arată cât de dificil este echilibrul dintre protejarea unei specii sălbatice și siguranța oamenilor.