Urșii au început să ajungă tot mai aproape de zonele locuite din Baia Mare, iar autoritățile locale spun că situația nu mai poate fi tratată ca un incident izolat. În ultimele săptămâni, animalele sălbatice au fost semnalate în apropierea gospodăriilor, dar și în zone din municipiu, iar locuitorii au primit alerte prin sistemul RO-ALERT. Cel mai recent caz menționat de primarul Doru Dăncuș a fost semnalat în zona străzii Arinului din cartierul Ferneziu.
Edilul a transmis un mesaj ferm după ședința extraordinară a Consiliului Local Baia Mare, în care a fost aprobat un protocol de colaborare cu Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Maramureș.
„Câteva mii de euro costă o blană de urs, din câte am înțeles. Viețile băimărenilor, pe de altă parte, NU au preț!”, a scris Doru Dăncuș.
Primarul recunoaște că subiectul este unul sensibil, în special pentru iubitorii de animale, și spune că și el este un susținător al protejării acestora. Dăncuș afirmă că este chiar mândru de faptul că Maramureșul găzduiește aproape 900 de exemplare de urs. Problema, susține edilul, apare atunci când animalele ajung în mod repetat în apropierea oamenilor.
„De câteva săptămâni urșii ajung tot mai aproape de gospodăriile băimărenilor și, mai nou, chiar în zonele locuite ale municipiului Baia Mare”, a transmis primarul.
Baia Mare își face propriul mecanism de intervenție
Protocolul aprobat de Consiliul Local are ca scop o coordonare mai bună a intervențiilor atunci când este semnalată prezența unui urs. Doru Dăncuș precizează că, în calitate de primar, are responsabilitatea intervenției în cazul prezenței animalelor sălbatice în intravilan. El l-a desemnat pe viceprimarul Pap Zsolt să urmărească aplicarea protocolului și coordonarea intervențiilor. Una dintre variantele urmărite este capturarea și relocarea urșilor, atunci când situația permite acest lucru.
„Dar trebuie să fim și realiști”, avertizează edilul.
În cazul în care un urs devine agresiv și reprezintă un pericol iminent pentru oameni, primarul spune că autoritățile vor lua măsura considerată necesară pentru protejarea cetățenilor.
Un alt punct care a stârnit discuții în spațiul public a fost includerea câinilor și pisicilor în proiectul de hotărâre. Prevederea a fost însă eliminată printr-un amendament propus de inițiator, astfel că forma adoptată nu mai vizează animalele fără stăpân, ci se aplică exclusiv animalelor sălbatice potențial periculoase.
Sorin Vlașin explică ce permite legea
În acest context, senatorul Sorin Vlașin a explicat cadrul legal în care autoritățile locale pot interveni în cazul urșilor care ajung în intravilan.
1. Cine poate sesiza prezența unui urs și cine coordonează intervenția?
Potrivit OUG 81/2021, orice persoană poate sesiza o situație care necesită intervenție imediată prin apelarea numărului 112 sau prin alte mijloace de comunicare prin care poate fi sesizat comitetul local pentru situații de urgență. Primarul convoacă echipa de intervenție, iar acesta sau viceprimarul este conducătorul echipei.
Din echipă fac parte reprezentanți ai Jandarmeriei, Poliției sau Poliției Locale, personalul tehnic al gestionarului fondului cinegetic și un medic veterinar. În cazul în care nu există un contract cu gestionarul sau acesta nu se prezintă imediat, poate interveni personalul tehnic al Gărzii Forestiere.
2. Ce poate face concret echipa de intervenție atunci când ursul ajunge în localitate?
Legea prevede mai multe metode de intervenție: alungarea, tranchilizarea și relocarea sau extragerea prin eutanasiere ori împușcare. Cadrul legal a fost modificat în ultimii ani, iar forma actuală permite intervenția imediată în anumite situații în care ursul reprezintă un pericol concret și imediat.
Pentru tranchilizare, eutanasiere sau relocare este implicat medicul veterinar, în timp ce împușcarea poate fi realizată de personalul tehnic de specialitate al gestionarului sau, în anumite situații, de personalul Gărzii Forestiere. (Legislație)
3. Are România o problemă legată de numărul și densitatea urșilor?
Datele oficiale arată că România are o populație de urs brun de ordinul miilor de exemplare. Studiul genetic realizat la nivel național, pe baza a aproximativ 24.000 de probe, a indicat inițial un interval de 10.419–12.770 de exemplare, iar datele actualizate prezentate de Ministerul Mediului indică un scenariu conservator de 10.657–12.787 de indivizi.
Distribuția animalelor și densitatea din anumite zone
Problema nu este însă doar numărul total. Contează și distribuția animalelor și densitatea din anumite zone. Studiul privind zonarea managementului populației arată că România are cea mai numeroasă populație de urs brun din Uniunea Europeană și că există zone cu densități foarte ridicate. Raportul menționează inclusiv agregări locale importante și situații în care densitatea a devenit foarte mare.
Aproape 1.000 de urși, incluși în cotele pentru 2026
În paralel cu discuția despre incidentele din localități, România are stabilite pentru anul 2026 cote de prevenție și intervenție.
Prin modificarea OUG 81/2021 au fost stabilite 859 de exemplare de urs brun ca nivel de prevenție la nivel național și 110 exemplare ca nivel de intervenție, ceea ce înseamnă 969 de exemplare în total. Cifra este aproape dublă față de nivelurile stabilite în 2024, când au fost prevăzute 426 de exemplare la prevenție și 55 la intervenție. Ministerul Mediului a publicat în iulie 2026 și Ordinul nr. 1394 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru perioada de vânătoare iulie 2026 – 14 mai 2027.
România, în fața unei probleme pe care Europa o privește diferit
România ocupă o poziție aparte în Europa în ceea ce privește ursul brun. Țara noastră are cea mai numeroasă populație de urs brun din Uniunea Europeană, iar Carpații reprezintă unul dintre cele mai importante nuclee ale speciei de pe continent, arată datele de la Ministerul Mediului.
Probleme asemănătoare, soluții diferite
Un exemplu foarte bun pentru articol este Slovenia, pentru că are o populație importantă de urs și se confruntă, la rândul ei, cu problema apropierii animalelor de oameni.
În Slovenia, ursul este în continuare specie protejată, dar autoritățile nu se bazează exclusiv pe relocare sau măsuri preventive. Statul stabilește anual un management al populației, inclusiv recoltări controlate, în special în zonele cu densități mari și conflicte frecvente. În 2024, de exemplu, autoritățile slovene au aprobat extragerea controlată a 176 de urși, pe baza unor evaluări științifice.
Cu mentalitatea actualei clase politice, ursii vor ajunge sa faca parte din fauna obisnuita a oraselor si satelor de la noi. Sa-i adoptam, ca pe caini si pisici. Fiecare ruman cu ursul lui. Nicio masa fara peste si nicio casa fara un urs.
Tara condusa de ticalosi, prosti si corupti… E foarte simplu: CSAT introduce pe lista organizatiilor teroriste toate ONGurile care se opun exterminari ursilor, autoritatile organizeaza partide de vanatoare pana nu mai ramane picior de urs. Mai pot ramane cativa ursi in tarcuri inchise. Restul este terorism social si economic impotriva cetatenilor de rand precum si a turismului si agriculturii/zoo montane.
Urșii ajung tot mai des în localități., si-au scos abonament pe toate liniile
F simplu, sa-i intampine ministra mediului cu paine, sare si desigur bratele deschise.
buna idee ! daaar,si mai eficienta ar fi prezenta Oanei Tzoiu,ca daca o vede ursul se duce invartindu-se !!!
sa se inchida in birouri