SF Politic – Marchizul pomădat, burghezul gentilom, proletarul soios se bulucesc în Parlament

 Ah, uită-te la ei! Marchizul scăpătat, pomădat, înlăcrimat, august, vetust, fornăitor de castele vândute în Spania, fumarist, foșgăitor, hop în Parlament! Burghezul gentilom, puțind a ceapă și-a cârnați, și-a bere puturoasă, dându-și aere, parvenit, ah, ce mai parvenit, hop în Parlament! Proletarul soios, rupt de foame, cu ochii scoși din orbite, mucilaginos, puțind a mahorcă și-a votcă, roșu în obraji, hop în Parlament! Ce fac ei, pigmeii, în Parlament?

Fură frate, cu toptanul. Acu’ o să vină Onanistul Grămătic împreună cu Onanistul Viceversa să se hrănească ei, spasmodic, din tema asta milenară, princiară, boschetară, proletară! Să-i vezi cum fac ei duet la komenturi, dezmierdându-se lesbian, pe sub fereastra mea literară, sefistică și sefistoidală. Bun așa, frațicule, frate. De colo, colo, prin istoria tembelă, marchizul pomădat, burghezul gentilom și proletarul asudat, călare pe mârțoaga bugetară, își trag brăcinarii, care cum poate, îndesându-și în buzunări tot bugetu’, vai de el. În rest, vrăjeală, că armata, că serviciile secretoase, că salvarea nației, că asistența socială, vai de ea, cucuri din astea bune de adormit fraierii, naivii și pe cei cu capu’n nori. Și, mai departe?

Onanistul Grămătic se pregătește să-și exerseze scârbele de cuvinte, sumețindu-se în contra marchizului, în contra burghezului, în contra proletarului, urmând ca Onanistul Viceversa să-i tragă clopotele, în anonimatul lui funciar, precar, subsidiar, ei doi, onaniștii comenturilor bengoase îmbrățișându-se lesbianic, cu duioșie, veselie, să se laude unul pe altul, unii pe alții, alții pe unul, vezi cine trage cu tunul. Iar ei, pigmeii din Parlament? Se îmbrățișează lesbianic, marchiz cu proletar, burghez cu proletar, proletar cu marchiz, înfrățiți, vezi bine în furtișag, în potlogărie, în golăneală și perversitate! Democrația merge strună.

Să furăm benzină, să furăm cărbune, să furăm deltaludunărea, să furăm oțelu’, să furăm pădurea, satul, tradiția, pe din dos, c-așa-i frumos. Păi ce să mai vorbim, toată lumea fură curent! Instalatorul te arde la instalație, mecanicul te frige la mațe, îți arde carburatorul, primarul te frige la talpă, face bani grei din pavele pentru trotuare, umbră-res-co te arde la buzunare pe autostradă, emil-boc-boboc te arde la salariu, rușii te ard la gaz, americanii te ard la coca-cola, vai de capul tău! Acum, la rubrica de komenturi, Onanistul Grămătic se lăbărțează, scuipându-și vomitătura textualistă, copiind după vianboris, păi da, metaforă hâdă, leorpăind spasmodic, lesbian, așteptând dragostea perversă a Onanistului Vicerversa, amândoi nuntindu-se sub clar de lună, ostoind, zemuind, puroind, ah, dragii de ei, lume hâdă și proastă!

Dar să vezi, marchizul se nuntește drăgăstos cu proletarul, proletarul se sărută pe gură cu burghezul, punând ei la cale, aceștia doi din urmă, o ocultă vinovată, ocultă sărită de pe fix, piramidal iubindu-se pe piramide sau pe tunuri sau pe casa scării, istoria se repetă cochetă, sulemenită, amețită, zdrobită, calculată și ne-imaculată. Cam asta ar fi povestea, simplă, simplisimă, simplistică. Ăia fură și o duc bine, poporanul zevzecește și șparlește și el cum poate trăgând spuza pe turta lui, lume nebună, lume roz, portocalie, purpurie, cu steaguri roșii-n frunte!

Viva La Revolution strigă marchizul șleampăt, drăgălindu-se pe bombeul istoriei cu proletarul și cu burghezul! Revoluția e pusă la cale! Parlamentul e pus la cale! Democrația e pusă la cale! Ah, Parlamentul, multicolor! Puțind a parfum rânced, a cârnat și-a bere împuțită, a sudoare, a transpirație, oh, da, sudoarea muncită de atâta furăciune națională și internațională! Boaf, cade-un extraterestru în toată nebuna asta de poveste, cade din cer, de printre sateliții militari care te ating meserie cu raza cea verde, vai, vai, generalii de la interne se strâng în brațe lesbianic, chiar așa, cu omologii lor de peste graniță, să ne îmbogățim tovarăși, munca internațională de informații cere profesionalism, sacrificii și o perfectă înțelegere a situației internaționale, săraca de ea situație.

Fură toți generalii sub ochii supuși ai Parlamentului, printre generali, hoți de buzunare, hoți de mașini, generali făcuți la apelul de seară al bandiților, dezmoșteniților, aventurierilor, bombardierilor, mafioților și cocalarilor! În sfârșit, pe treptele Parlamentului își face apariția Onanistul Viceversa căutându-l din ochii lui, hulpavi și plini de ură, pe Onanistul Grămătic, personaje recurente, repetente, trebuitoare și trebuincioase în spectrul fantomatico-politico-militar, ei doi, în mârșăvia lor proletaro-manipulatorie-burghezo-moșierească, marchizeazcă, dar ce spun eu, uite cum se țin braț de braț cu proletarul, cu marchizul, cu burghezul, treimea sfântă a istoriei perverse, bulucindu-se în Parlament cu toții, adăugându-se puroiului istoric, lumesc, vai câte de lumesc!

Asta e fauna actuală, grădina zoologică deschisă, parcul național, asta e animala fabuloasă care colcăie șerpește pe culoarele Democrației, spre viitor în zbor! Și să vezi, e plin de extratereștri, la primărie, la Guvern, la Președinție, la Serviciile Secretoase, la Tribunal și la Spital, la Morgă și la Cimitir. Funambulesc cortegiu de tâmpiți, de bandiți, de cretini, de ocnași, de piețași, de cocalari și de mafioți, de actori de doi lei, de ingineri de sunet, de directori de marketing, de corporatiști aroganți, de securiști periculoși, de cadâne cu epoleți, de scriitori de doi lei și de pictori naivi, de simbriași și de sluji, geme Parlamentul de slugi! Ce să mai zici?

Vrei să te eliberezi, să-i bagi în mă-sa pe toți, să fii tu însuți, să fii liber, să te descotorosești de scriitorii mediocri, anonim de mediocri, care se lesbiază cu onaniștii de tip, de sorginte, de marcă viceversa, scârbicioși, scârbavnici, tupeiști, în marele drum al cimitirelor democratice unde se îngroapă într-un loc cu verdeață, cu mare pompă și cu mare trompă, elefantic vociferând, și marchizul, și burghezul și proletarul! Și apoi tăcere. Pierduți cu toții în neant, în haosul cosmic, câtă rătăcire. Și apoi tăcere. Au fost cândva, hoțind, jefuind, șparlind odoarele nației, tradițiile, bunul gust, buna rânduială, roadele, grânele, bărdaca de vin liliachiu și gurghiuliu.

Cam asta ar fi, așa, pe seară, când cel vrâncean și cu cel sirian vor ca să mi-l omoare pe bietul moldovean, vere, ce cucuruzu’ mă-sii vorbelim noi acilea, e-n firea noastră, arafatic vociferând în contra nației creștine surghiunite de onaniștii veseli, literați și îngâmfați. Geme Parlamentul de prostie și de hoție iar poporanul răcnește virtual-digital și gata, așa pe după-amiază poporanul se culcă la umbra stejarului bătrân, obosit de atâtea războaie, de atâtea revoluții, de atâtea sudalme digitale altoite tovărășește, bărbătește pe facebook, pe instagram, pe whatsApp, vai de mama lor, vai de mama noastră! Așa că, iată, capitalismul, feudalismul, comunismul se drăgălesc spasmodic, îmbrățișându-se lesbianic în timp ce căcărezele de komentatori anonimi iau cu asalt citadela sfărâmată a literaturii digitale, ruinându-se inexorabil și deplorabil, pișându-se în contra vântului, niște neica nimeni, niște no nameuri, acolo, spre bucuria prostanilor care ventilează istoria inutil, imperceptibil, nesănătos, grandios, grandoare mică, zău, cât o furnică.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1

1 Comentariu

  1. Cum este posibil ca o nație creştină să fie surghiunită verbal de onanişti, burghezi, marchizi şi proletari de toate felurile. Ar trebui ca „nația creştină” să trăiască într-un turn de fildeş, cât mai departe de lumea animalică a onaniştilor şi a celorlalte lighioane capitaliste, comuniste sau feudaliste, aşa încât să nu mai fie surghiunită atât de mult. Istoria mitică sau mitologică a nației creştine cu etica ei supernaturală este plină de exemple de pedepsire a onaniştilor ceva mai vorbăreți, arderi pe rug sau trageri în țeapă, neverbal. Cel mai bun exemplu este atunci când nația creştină, prin episcopii ei anti-onanişti, tăiau organele genitale ale băieților copilaşi, astfel încât vocea lor să fie cât mai înaltă dumnezeiască cu putință pt corul lor bisericesc, un altfel de lgtbq pt urechile lor sensibile creştine.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.