Marii retaileri: dacă nu aveți cozonac, mâncați pâine

Decizia Carrefour, cel mai mare retailer din Europa, de a îngheța prețurile la 200 de produse comercializate în Franța, a fost una dintre știrile începutului de săptămână. Strategia a fost stabilită împreună cu Ministerul Economiei de la Paris și se va aplica în Franța. Înghețarea prețului, pentru a reduce impactul inflației asupra consumatorilor, a fost decisă pentru 100 de produse considerate esențiale și alte 100 de produse considerate ”sănătoase”. Măsura aceasta se va aplica de la jumătatea lunii martie până la jumătatea lunii iunie. CEO-ul Carrefour a atras atenția că producătorii majorează constant prețurile și că inflația se va menține la valori mai mari de 10% cel puțin până în vara acestui an.

Strategia Carrefour și a guvernului Franței a fost salutată în presa europeană. Există însă și publicații care arată că în spatele deciziei nu stă doar grija guvernului și a unor mari companii față de consumatori, ci poziția dominantă în piață și profitul – fie el în afaceri sau la urnele de vot. Dacă nu există certitudinea reducerii inflației (iar ritmul alert al tiparniței Federal Reserve și a Băncii Centrale Europene, plus finanțarea războiului din Ucraina nu indică o reducere a inflației), strategia amintită se reduce la ascunderea mizeriei sub preș, pentru ca ea să reapară mai urât câteva luni mai târziu.

Ce înseamnă deciziile marilor retaileri din punct de vedere al inflației, se întreabă Eurointelligence. Măsurile acestea i-ar ajuta pe consumatori să facă față inflației pana la mijlocul lunii iunie. Dar după aceea? Dacă aceste măsuri acționează precum promoțiile, atunci plafonarea prețului va înceta la un moment dat, iar prețurile ar crește. Consumatorii ar câștiga timp, însă măsura aceasta nu va rezolva problema inflației mari la bunurile esențiale care a fost observată în ultimele luni.

Asemenea promoții pot ajuta doar dacă prețurile ar ajunge să scadă în cele din urmă, iar creșterea lor odată încheiat programul anti-inflație ar fi doar una temporară. Însă nimic nu poate garanta că prețurile vor scădea. Acordul pentru transportul grâului din Ucraina trebuie reînnoit, seceta și alte fenomene meteo pot afecta oricând producția agricolă, situația geopolitică poate afecta profund importurile. Sindicatele cer compensații pentru inflație, iar asta poate alimenta o spirală inflaționistă salarii-preturi.

Mai există un unghi din care poate fi analizată măsura plafonării unor prețuri – luarea poverii inflației de pe bunurile esențiale și mutarea ei pe produsele neesențiale, astfel încât marii retaileri să-și mențină profiturile. Spre exemplu, dacă prețul pâinii va fi plafonat, prețul cozonacului ar putea creste sensibil, pentru a menține rata profitului marelui retailer. În timpul Revoluției Franceze, regina Maria Antoaneta a spus că cei care nu au pâine ar trebui să mănânce cozonac. Ar fi o ironie a istoriei ca oamenii care își permit să mănânce cozonac să opteze acum pentru pâine.

O altă perspectivă a analizei se leagă de relația dintre marile supermarketuri și micii retaileri. Marile companii de profil își pot permite să recurgă la promoții pentru o categorie largă de bunuri și astfel ar fura clienții magazinelor mici, care vând cantități limitate și care sunt obligate să majoreze direct prețurile. S-ar acutiza o luptă între marile lanțuri de magazine și micile afaceri care ține de mai bine de un deceniu. Clienții afectați grav de inflație se vor îndrepta către marile lanțuri de retail care aplică politica de promoții. Dar consumatorii care își permit să suporte creșterea prețurilor vor rămâne fideli micilor magazine? Strategia stabilită de guvern și marile lanțuri de magazine ar putea duce la o mulțime de falimente și la pierderea multor locuri de muncă. Dar în Europa Centrală și de Est, acest lucru s-a întâmplat deja. Doar guvernul Ungariei stabilea, la apogeul crizei din urmă cu mai bine de un deceniu, ca marile supermarketuri să nu poată funcționa în mijlocul zonelor rezidențiale, co măsură de protejare a micilor afaceri și a esteticii orașelor.